Berecuţa: Diferență între versiuni
de la Enciclopedia României
(+foto) |
|||
| Linia 24: | Linia 24: | ||
==Istorie== | ==Istorie== | ||
| − | În apropierea satului se găsesc urmele | + | În apropierea satului se găsesc urmele unui şanţ din perioada romană. Satul apare menţionat documentar în [[1458]], sub numele de ''Berek''. În acea perioadă aparţinea judeţului Caraş. Într-un defter otoman din [[1554]], este consemnat cu 8 case. |
În conscripţia de la [[1717]], după cucerirea Banatului de către austrieci, localitatea apare menţionată cu numele de ''Berekuza'', având 28 de case şi făcând parte din districtul Ciacovei. În mai [[1724]] se aşează aici primele familii de colonişti. Pe harta [[contele Mercy|contelui Mercy]] de la 1723-1725 apare cu numele ''Bereckuza'', aparţinând de districtul Vârşeţ. | În conscripţia de la [[1717]], după cucerirea Banatului de către austrieci, localitatea apare menţionată cu numele de ''Berekuza'', având 28 de case şi făcând parte din districtul Ciacovei. În mai [[1724]] se aşează aici primele familii de colonişti. Pe harta [[contele Mercy|contelui Mercy]] de la 1723-1725 apare cu numele ''Bereckuza'', aparţinând de districtul Vârşeţ. | ||
La conscripţia din [[1743]] este amintit ca un sat populat cu români, denumit ''Perokusa''. Populaţia a fost grav decimată de epidemia de holeră din [[1873]]. | La conscripţia din [[1743]] este amintit ca un sat populat cu români, denumit ''Perokusa''. Populaţia a fost grav decimată de epidemia de holeră din [[1873]]. | ||
| + | |||
| + | Pe la sfârșitul secolului XIX s-au stabilit aici mai multe familii din Comloșu Mare, Ghilad, cum ar fi familiile Despi, Murgea, Ghilezan sau Roșu. | ||
==Populaţia== | ==Populaţia== | ||
| Linia 61: | Linia 63: | ||
*Lotreanu, Ioan, ''Monografia Banatului'', Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935 | *Lotreanu, Ioan, ''Monografia Banatului'', Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935 | ||
*Munteanu, Ioan, ''Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia'', Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21 | *Munteanu, Ioan, ''Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia'', Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21 | ||
| + | *Tomescu Matau, P. (coord), ''Monografia comunei Gătaia şi a satelor aparţinătoare'', 1972 | ||
*Varga, E., ''Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002'', [http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/tmetn02.pdf] | *Varga, E., ''Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002'', [http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/tmetn02.pdf] | ||
[[Categorie:Sate în judeţul Timiş]] | [[Categorie:Sate în judeţul Timiş]] | ||
Versiunea de la data 5 august 2016 12:02
| Satul Berecuţa |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1458 |
| Populaţie | 206 locuitori |
| Cod poştal | 307186 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Berecuţa este un sat în judeţul Timiş, comuna Birda. Are 206 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, la 7 km sud-vest de oraşul Gătaia, pe malul stâng al râului Bârzava. Faţă de municipiul Timişoara se află la circa 40 km sud, pe un drum comunal care porneşte de la Birda şi drumul naţional 58B Timişoara-Reşiţa, apoi din Mânăstire la stânga, circa 1 km.
Istorie
În apropierea satului se găsesc urmele unui şanţ din perioada romană. Satul apare menţionat documentar în 1458, sub numele de Berek. În acea perioadă aparţinea judeţului Caraş. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 8 case.
În conscripţia de la 1717, după cucerirea Banatului de către austrieci, localitatea apare menţionată cu numele de Berekuza, având 28 de case şi făcând parte din districtul Ciacovei. În mai 1724 se aşează aici primele familii de colonişti. Pe harta contelui Mercy de la 1723-1725 apare cu numele Bereckuza, aparţinând de districtul Vârşeţ.
La conscripţia din 1743 este amintit ca un sat populat cu români, denumit Perokusa. Populaţia a fost grav decimată de epidemia de holeră din 1873.
Pe la sfârșitul secolului XIX s-au stabilit aici mai multe familii din Comloșu Mare, Ghilad, cum ar fi familiile Despi, Murgea, Ghilezan sau Roșu.
Populaţia
Satul a fost din totdeauna de mici dimensiuni. De când au fost făcute primele recensăminte moderne, a fost înregistrat ca având locuitori români şi doar foarte puţini locuitori de alte etnii. La recensământul din 2002 avea 206 locuitori, în uşoară creştere faţă de recensământul din 1992. De-a lungul timpului populaţia a evoluat după cum urmează:
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Alte etnii | |||||
| 1880 | 187 | 177 | 9 | |||||
| 1900 | 299 | 290 | 9 | |||||
| 1930 | 347 | 339 | 8 | |||||
| 1966 | 237 | 236 | 1 | |||||
| 1977 | 216 | 213 | 3 | |||||
| 1992 | 204 | 176 | 28 | |||||
| 2002 | 206 | 204 | 2 | |||||
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
- Tomescu Matau, P. (coord), Monografia comunei Gătaia şi a satelor aparţinătoare, 1972
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]