Ştefan Ionescu-Valbudea

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ştefan Ionescu-Valbudea
Replace this image male.png
Născut 1856, Bucureşti
Decedat 21 mai 1918
Ocupaţie sculptor

Ştefan Ionescu-Valbudea (Valbudea, pseudonim după comuna Valea Budei, n. 1856, Bucureşti - d. 21 mai 1918), sculptor.

Biografie

A studiat la Bucureşti cu Karl Storck, apoi a terminat Şcoala de Belle-Arte la Paris cu sculptorii Fremiet şi Falguiere. Tot acolo a audiat şi lecţii de anatomie la Facultatea de Medicină. De la Paris a plecat cu o bursă timp de un an la Roma (1885 - 1886) şi un alt an la Florenţa. Primele lucrări pe care le-a expus la Paris, „Mihai Nebunul” (1885) şi „Învingătorul” (1889), astăzi distruse, vădeau temperamentul său frământat, romantic, înclinaţia spre o artă care exprimă sentimente şi pasiuni puternice. La expoziţia universală de la Paris din 1889 a obţinut medalia de clasa a III-a pentru statuia „Învingătorul”.

După ce s-a consacrat ca sculptor, a fost numit profesor la Şcoala normală superioară, sub direcţia lui Odobescu, apoi la Şcoala de arhitectură şi de aici la Şcoala Superioară de Meserii, cu funcţie de inspector de desen şi caligrafie. Spre finalul vieţii a fost director la Muzeul Grigorescu, ulterior desfiinţat, care-şi avea sediul în Parcul Carol din Bucureşti.

Opera

Ionescu-Valbudea a făcut sculptură monumentală: „Vulcan şi Mercur” de pe faţada Băncii Naţionale din Bucureşti, relieful „Ştiinţa” de pe frontul palatului Universităţii Alexandru Ioan-Cuza din Iaşi. A lăsat şi o serie de portrete şi compoziţii care se caracterizează prin fineţea modelajului şi prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiţă”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”.

Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” şi „Prima lecţie” (la Florenţa), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetiţa lui P. Grădişteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ştefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finanţe, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful „Adam şi Eva”, „Vittelius” şi alte opere.

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române - Dicţionar Enciclopedic Român (Ed. Politică, Bucureşti, 1962-1964)
  • Lucian Predescu - Enciclopedia României. Cugetarea (Ed. Saeculum, Bucureşti, 1999)