Ştei

Oraşul Ştei Judeţul Bihor (BH)

Localităţi componente
Nu are în componenţă nici o altă localitate.

Amplasarea localităţii în judeţul Bihor
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1580
Suprafaţă	1.57 km²
Populaţie	8.637 locuitori
Densitate	6.026 loc/km²
Altitudine medie	250 metri n. m.
Primar	Ioan Lucaciu (PDL)

Index oraşe în judeţul Bihor
Aleşd Nucet Săcueni Ştei Valea lui Mihai Vaşcău

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oraşul Ştei, situat în judeţul Bihor, este amplasat în partea de sud a Depresiunii Beiuş, pe malul drept al râului Crişul Negru, la confluenţa acestuia cu râul Crişu Băiţa, la 81 km sud-est de municipiul Oradea.

Istoric

Localitatea apare menţionată pentru prima oară în documente în anul 1580 cu numele de Skeey.

Alte nume sub care se regăseşte localitatea în diferite documente de epocă sunt Skey (1588), Stey (1692), Stejj (1825), Stej (1851). În timp ce se construia calea ferată dintre Ştei şi Băiţa s-a descoperit în şantier un tezaur compus din monede ungureşti, de Friesach, sârbeşti, ale banilor din Slavonia, dar şi din monede din vestul Europei. Tezaurul a fost datat ca provenind din secolele XII-XIII.

În luna mai 1956 localitatea este declarată oraş. A fost puternic dezvoltat datorită prezenţei în oraş a numeroşi militari sovietici, care timp de zece ani au extras minereu de uraniu din minele învecinate oraşului.

A mai purtat numele de Dr. Petru Groza între 1958 şi aprilie 1989, iar din aprilie 1989 şi până în luna mai 1990 s-a numit Petru Groza.

Obiective turistice

• Biserica ortodoxă (1921)

Demografie

Populaţia istorică

<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Ştei" ymin=0 ymax=11000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,377 1890,361 1900,417 1910,506 1920,504 1930,586 1941,545 1956,5874 1966,5754 1977,7794 1992,10415 2002,8637 </lines>

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Ştei populaţia era alcătuită din români (8.272), alături de care mai trăiesc maghiari (319) şi alte naţionalităţi.

Relaţii externe

Oraşul Ştei este înfrăţit cu localitatea Hajdúdorog din Ungaria

Transport

Oraşul Ştei se leagă prin DN76 de Oradea sau de Deva (prin Brad). Pe calea ferată prin gara Ştei de pe linia Salonta - Beiuş - Vaşcău.

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Crişan, Ioan - Aşezări rurale medievale din Crişana, secolele X-XIII, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2006, ISBN 973-7621-00-X
• Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
• Recensământ 2002