Adjud

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Adjud

Judeţul Vrancea (VN)

Stema judetului Vrancea.png
Localităţi componente
Adjudu Vechi, Burcioaia, Şişcani
Atestare 9 aprilie 1433
Suprafaţă 59.1 km²
Populaţie 18505 locuitori (2007)
Densitate 313.11 loc./km²
Altitudine medie 400 metri n. m.
Primar Constantin Armencea (PSD)
Pagină web http://www.adjud.ro/

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Municipiul Adjud din judeţul Vrancea, este situat în Câmpia Siretului inferior, pe interfluviul Siret-Trotuş, la 46 km nord de municipiul Focşani.

Administraţie

Municipiul Adjud are în componenţă trei sate: Adjudu Vechi, Burcioaia şi Şişcani.

Istoric

Localitatea a fost menţionată documentar de domnul Iliaş Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun într-un act emis pentru prima dată în 9 aprilie 1433 cu numele Adjudu Vechi, ca punct de vamă. Amplasat pe locul intersecţiei a două rute comerciale: valea Siretului şi valea Trotuşului, Adjudul s-a dezvoltat ca târg, obţinând în secolul XVI statutul de centru de ţinut. Dar amplasarea favorabilă transportului şi comerţului a fost şi un dezavantaj, întrucât a trebuit să suporte de-a lungul timpului numeroase distrugeri cauzate de războaiele dintre imperiile vecine.

În secolul XVIII, datorită revărsărilor Siretului, o parte din populaţie a fost nevoită să se mute pe un amplasament la 5 km sud de aşezarea veche, întemeind Adjudul Nou. Aceasta avea să eclipseze vechea aşezare şi să mute în favoarea ei centrul de greutate. Deja la 15 februarie 1895, cancelaria lui Mihail Constantin Şuţu emitea un document prin care recunoştea Adjudul Nou ca târg. După această recunoaştere a urmat o dezvoltare rapidă. În 1833 Adjudul avea statut de târg-oraş. Adjudu Vechi a rămas un sat adiacent oraşului, astăzi sat component.

Un moment important în dezvoltarea Adjudului l-a reprezentat construcţia căilor ferate pe valea Siretului, începând cu 1874. În 1884 s-a construit şi ramificaţia de la Adjud la Târgu Ocna. Tot atunci la Adjud a fost construit un depou feroviar care a plasat oraşul pe harta punctelor feroviare majore din întreaga reţea feroviară.

Obiective turistice

  • Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din secolul al XVIII-lea
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din secolul al XIX-lea
  • Clădirea primăriei de la începutul secolului XX

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Gheorghe Vlăsceanu, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie recomandată

  • Artimon, Alexandru, Civilizaţia medievală urbană din secolele XIV-XVII (Bacău, Tg.Trotuş, Adjud), Editura Documentis, Iaşi 1998
  • Cobileac, Virgil, Oraşul Adjud : Monografie istorico-geografică, 1998
  • Desliu, Alexandru, Adjud: Ghid turistic, Editura Pallas, Focşani 2002 ISBN 973-85468-8-5