Ajutor:Drepturi de autor
de la Enciclopedia României
Enciclopedia României respectă cu toată stricteţea legislaţia în vigoare în domeniul dreptului de autor. Toate textele prezente pe acest site sunt disponibile sub licenţa Creative Commons 3.0. Aceasta înseamnă că le puteţi copia, distribui şi transmite cu următoarele condiţii:
- să precizaţi că materialele sunt de pe acest site, dar nu într-o manieră din care să rezulte că Enciclopedia României vă sprijină sau aprobă felul în care le utilizaţi;
- să nu utilizaţi materialele în scopuri comerciale;
- să nu creaţi opere derivate prin modificarea, transformarea sau adaptarea acestor materiale.
În România, proprietatea intelectuală este apărată prin Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Aceasta a fost modificată de mai multe ori, ultima dată în 2006, pentru a corespunde normelor europene în domeniu. Această lege protejează opere precum:
- scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
- operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
- compoziţiile muzicale cu sau fără text;
- operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
- operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
- operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
- operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum si alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
- operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
- lucrările plastice, hârtile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.
Pornind de la acestea, sunt protejate de drepturi de autor şi traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie şi culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice (cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale).
Şi alte state îşi au propriile legi privind dreptul de autor şi drepturile conexe (a se vedea mai jos). În momentul în care trimiteţi un fişier, trebuie să aveţi în vedere respectarea legii din ţara în care vă aflaţi, concomitent cu legea din România!.
Cuprins
Legislaţia din România
Termene de protecţie ale dreptului de autor
Termenele de protecţie ale dreptului de autor se întind pe toată durata vieţii autorilor şi după moartea acestora, după cum urmează:
- 70 de ani de la moartea autorului, dacă identitatea acestuia este cunoscută, iar opera sa a fost adusă la cunoştinţa publică în timpul vieţii sale, în mod legal.
- 70 de ani de la moartea ultimului coautor, dacă lucrarea este realizată în colaborare. Dacă totuşi părţile fiecărui autor pot fi distinse între ele, se aplică primul punct pentru fiecare dintre acestea.
- 70 de ani de la data aducerii la cunoştinta publică a acesteia, dacă identitatea autorului nu este cunoscută, sau a semnat sub pseudonim. Totuşi, dacă în timpul celor 70 de ani este descoperit autorul operei, ori pseudonimul nu lasă nici o îndoială asupra identităţii autorului, termenul este extins la 70 de ani după moartea sa.
- 70 de ani de la data aducerii la cunoştinta publică a acesteia, dacă opera constituie un tot unitar, iar contribuţiile fiecărui coautor nu mai pot fi distinse.
- 70 de ani de la crearea operei, dacă acestea constituie un tot unitar, contribuţiile fiecărui coautor nu mai pot fi distinse, iar opera nu a fost adusă la cunoştinţa publică în acest timp.
- 25 de ani de la aducerea operei la cunoştinţa publică pentru prima oară, în mod legal, dacă autorul acestea a murit cu mai mult de 70 de ani înainte. Pentru astfel de opere scrise de mai mulţi autori, a căror contribuţii personale nu mai pot fi distinse, se aplică punctul anterior.
Aceste termene se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor morţii autorului sau aducerii operei la cunoştinta publică, după caz.
Operele publicate sub pseudonim trebuie evaluate cu atenţie. Foarte utile în acest caz se dovedesc dicţionarele şi enciclopediile specializate (de exemplu Mihail Straje, Dicţionar de pseudonime, Ed. Minerva, Bucureşti, 1973.).
Opere care nu fac obiectul dreptului de autor
În România, potrivit legii, există categorii de opere care nu pot fi protejate de drepturi de autor. Acestea sunt:
- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
- textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;
- simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
- mijloacele de plată;
- ştirile şi informaţiile de presă;
- simplele fapte şi date;
- fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice şi altele asemenea.
Trimiterea de fişiere la Enciclopedia României
Care se află în domeniul public
În cazul în care trimiteţi fişiere conţinând opere a căror drepturi de autor au expirat, folosiţi licenţa {{DP-70}}.
În cazul în care trimiteţi fişiere conţinând opere care nu sunt protejate de drepturi de autor în România, folosiţi licenţa {{DP-RO}}.
Care conţin opere personale
Dacă doriţi să trimiteţi o operă personală (o fotografie, un desen, o melodie etc.) asupra căreia deţineţi dreptul de autor, trebuie să aveţi în vedere că, în România, drepturile morale de care vă bucuraţi nu pot face obiectul vreunei renunţări sau înstrăinări. Aceasta înseamnă că nu puteţi elibera operele dumneavoastră în domeniul public.
Totuşi, aveţi dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod şi când va fi utilizată opera dumneavoastră, inclusiv de a consimţi la utilizarea operei de către alţii. Mai precis, puteţi stabili în ce condiţii se va face:
- reproducerea operei;
- distribuirea operei;
- închirierea operei;
- împrumutul operei;
- comunicarea publică, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziţia publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc şi în orice moment ales, în mod individual, de către public;
- radiodifuzarea operei;
- retransmiterea prin cablu a operei;
- realizarea de opere derivate.
Atunci când trimiteţi un fişier la Enciclopedia României, puteţi stabili aceste lucruri alegând licenţa potrivită din lista disponibilă aici.
Un lucru important de reţinut este faptul că aveţi dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei dumneavoastră.
Care sunt protejate de drepturi de autor
Într-adevăr, există situaţii în care, pentru a ilustra un subiect, nu avem la dispoziţie decât astfel de creaţii. Legea permite utilizarea operelor fără consimţământul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii, dacă acestea au fost aduse anterior la cunoştinţa publică şi cu condiţia ca utilizarea să fie conformă bunelor uzanţe, să nu contravină exploatării normale a operei şi să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare.
Mai precis, sunt permise reproducerile care nu sunt realizate în scopul obţinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect, şi care sunt făcute exclusiv în scopuri didactice. În acest caz, trebuie să se menţioneze sursa şi numele autorului, cu excepţia cazului în care acest lucru se dovedeşte a fi imposibil. În cazul operelor de artă plastică, fotografică sau de arhitectură trebuie să se menţioneze şi locul unde se găseşte originalul.
Enciclopedia României nu încurajează folosirea acestor opere. Dacă sunt utilizate, ele trebuie să ilustreze doar articole. Ca măsură suplimentară, Enciclopedia României impune următoarele reguli de folosire a operelor protejate de drepturi de autor, în mare parte pentru a nu prejudicia deţinătorii legali ai acestora:
- motivele utilizării unei astfel de opere trebuie să fie justificate. Ele se precizează în descrierea fişierului.
- nu pot fi utilizate două sau mai multe opere care prezintă acelaşi subiect în aceeaşi ipostază (de exemplu mai multe fotografii-portret, mai multe înregistrări sonore ale aceleiaşi melodii în interpretări diferite etc.).
- nu pot fi utilizate mai mult de trei opere în cadrul aceluiaşi articol.
- în măsura în care este posibil, nu vor fi utilizate decât porţiuni ale pozelor originale. Pozele trebuie să aibă o arie mai mică de 90.000 de pixeli (pot avea, de exemplu, maxim 300 × 300 pixeli, sau 100 × 900 pixeli ş.a.m.d.). Cu toate acestea, dacă poza originală are aria egală sau mai mică de atât, i se vor reduce dimensiunile la jumătate.
- înregistrările sonore nu trebuie să fie mai lungi de 30 de secunde sau, dacă înregistrarea originală are sub 5 minute, 10% din aceasta.
- înregistrările video trebuie să respecte în acelaşi timp regulile enunţate la cele două puncte precedente.
- este interzisă folosirea a astfel de opere dacă subiectul central care apare în poze, înregistrări sonore sau filmări este încă în viaţă, ori în picioare (în cazul construcţiilor şi monumentelor). Aceasta înseamnă că membrii şi colaboratorii Enciclopediei sunt îndemnaţi să creeze propriile versiuni. Excepţie fac persoanele cu demnităţi de stat, în cazul cărora se vor folosi fotografiile oficiale, respectând regulile de mai sus.
- în cazul textelor, este interzisă utilizarea a mai mult de 300 de cuvinte sau 500 de semne în cadrul unui citat compact; de asemenea este interzisă utilizarea a mai mult de trei citate din astfel de materiale într-un singur articol.
Pentru astfel de imagini, folosiţi licenţa {{Protejată}}.
Întrebări frecvente
Î: Pot încărca o fotografie a Palatului Cretzulescu din Bucureşti sub o licenţă care permite comercializarea imaginii?
R: Paradoxal, nu. Palatului Cretzulescu este o operă arhitectonică proiectată de către arhitectul Petre Antonescu (1873 - 1965), ceea ce înseamnă că încă mai e protejată de drepturi de autor. Fotografia dumneavoastră reprezintă o operă derivată. Potrivit legii, „este permisă reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări şi dacă este utilizată în scopuri comerciale”. Prin urmare, va trebui să alegeţi o licenţă care nu permite comercializarea fotografiei pe care aţi încărcat-o.
Dreptul de autor în alte state
În Republica Moldova, drepturile de autor au fost stabilite prin Legea nr. 293-XIII din 23 noiembrie 1994 privind dreptul de autor si drepturile conexe, care a fost modificată şi completată în mai multe rânduri.
În Voivodina, proprietatea intelectuală este protejată prin Legea dreptului de autor din 24 Decembrie 2004, valabilă pe tot teritoriul Serbiei.
Situaţia Wikipediei
Atenţie: Wikipedia are o altă licenţă, (GNU FDL).
Acest lucru înseamnă că nu este permisă copierea la Wikipedia a articolelor de la Enciclopedia României care exclude utilizarea conţinutului în scopuri comerciale. Doar autorii articolelor pot decide, dacă doresc să trimită textul şi în altă parte, de exemplu la Wikipedia.
Autorii au dreptul să dispună de propriile texte după cum doresc.