Ajutor:Gramatică
de la Enciclopedia României
Acest ghid tratează regulile de ortografie şi punctuaţie şi cîteva din cele mai frecvente greşeli de exprimare în limba română.
Ortografie
Cuvinte scrise greşit
Greşit | Corect |
---|---|
*noştrii | noştri |
*voştrii | voştri |
mi-ar *place | mi-ar plăcea |
*creem | creăm |
*crează | creează |
*vroiam | voiam |
eu *continui | eu continuu |
eu *enumăr | eu enumer |
*excroc | escroc |
*intreprindere | întreprindere |
ora *doisprezece | ora douăsprezece |
*salar | salariu |
Punctuaţie
Cele mai multe greşeli de punctuaţie apar din cauza nerespectării regulilor utilizării virgulei.
În propoziţie
Virgula trebuie folosită obligatoriu în următoarele situaţii:
- Între părţi de propoziţie de acelaşi fel nelegate prin conjuncţiile „şi“, „sau“ (subiecte multiple, nume predicative multiple, atribute multiple, complemente directe multiple, complemente indirecte sau circumstanţiale multiple)
- Între nume predicative multiple cu sau fără determinant;
- Apoziţia simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziţiei;
- Locuţiunea conjuncţională „aşadar“, „prin urmare“ se desparte prin virgulă de restul propoziţiei
- Gerunziile şi participiile verbale, cu sau fără determinant, aşezate la începutul propoziţiei se despart prin virgulă
- Complementele circumstanţiale aşezate între subiect şi predicat se izolează de obicei prin virgulă;
- După adverbe de afirmaţie şi de negaţie, când acestea sunt echivalente ale unei propoziţii. Dacă după adverb urmează o propoziţie introdusă prin că, virgula nu se mai foloseşte.
- Substantivele în cazul vocativ se depart prin virgulă de restul propoziţiei.
- Interjecţiile se despart de restul propoziţiei.
În frază
- Coordonarea
Propoziţiile coordonate legate prin şi copulativ ori sau nu se despart prin virgulă.
Virgula trebuie folosită obligatoriu în următoarele situaţii:
- Între propoziţiile coordonate juxtapuse
- Între propoziţiile coordonate
- copulative, legate prin nici, nu numai... ci şi
- copulative cu nuanţă adversativă, legate prin iar sau şi adversativ
- adversative (dar, sau)
- conclusive (aşa că)
- Subordonarea
- Nu se despart prin virgulă de propoziţia regentă
- Propoziţiile subordonate subiective şi predicative
- Propoziţiile completive directe şi indirecte
- Propoziţiile completive de agent
- Propoziţiile circumstanţiale de timp aşezate după regentă
- Propoziţiile finale introduse prin conjuncţia de
- Propoziţiile instrumentale, sociative, de excepţie şi predicative suplimentare
- Nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină
- Propoziţiile subordonate atributive
- determinative (neizolate)
Se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină:
- Propoziţiile subordonate atributive
- explicative (izolate)
Se despart prin virgulă de propoziţia regentă:
- Propoziţiile circumstanţiale de loc aşezate înaintea regentei
- Propoziţiile circumstanţiale de timp aşezate înaintea regentei
- Propoziţiile circumstanţiale de mod aşezate înaintea regentei
- Propoziţiile finale aşezate înaintea regentei
- Propoziţiile subordonate consecutive aşezate înaintea regentei
- Propoziţiile subordonate concesive, indiferent de locul ocupat
- Propoziţiile subordonate condiţionale
- Propoziţiile subordonate opoziţionale şi cumulative
- Propoziţiile incidente
- Propoziţiile intercalate într-o frază sau într-o propoziţie redată în vorbire directă, considerate tot ca incidente, se pun între virgule sau linii de pauză
Bibliografie
- Academia Română, Ce este nou în DOOM [1]