Arad
de la Enciclopedia României
| Municipiul Arad Judeţul Arad (AR) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1080 |
| Suprafaţă | 46.18 km² |
| Populaţie | 167238 locuitori (2007) |
| Densitate | 3621.44 loc./km² |
| Altitudine medie | 107 metri n. m. |
| Primar | Gheorghe Falcă (PDL) |
| Pagină web | Situl oficial al primăriei |
|
Index municipii în judeţul Arad |
|---|
Arad
|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Arad este un municipiu situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia Aradului, pe malurile râului Mureş.
Cuprins
Istoric
Municipiul a fost menţionat documentar pentru prima dată în anul 1080, sub numele de Arad, iar ca oraş (civitas) în 1329. Este una din cele mai vechi aşezări urbane din ţara noastră.
În urma săpăturilor arheologice din cartierul Aradul Nou s-au descoperit o necropolă şi mai multe morminte celtice din secolul al IV-lea î. Hr. La săpăturile din anul 1994 din centrul municipiului au fost scoase la iveală obiecte de ceramică neagră, canelată, cărămizie lucrate manual şi un vas-biberon ce datează din Hallstatt. Alte descoperiri arheologice au evidenţiat urme de locuire din secolele al VII-lea - al XII-lea şi rămăşiţele unei cetăţi de pământ din secolele al IX-lea - al XI-lea distrusă în războiul dintre Ahtum şi armatele lui Chanadinus.
Deşi este atestată documentar în repetate rânduri în secolele al XII-lea - al XIII-lea, dezvoltarea Aradului este încetinită de marea invazie tătară din 1241. În 1552 este cucerită de către turci şi cunoaşte din nou un regres. În 1687 turcii sunt alungaţi şi Aradul trece sub stăpânire habsburgică. În 1740 primeşte statutul de oraş cameral privilegiat.
În secolul al XIX-lea, la Arad se formează un centru puternic de emancipare naţională, care culminează cu [[Revoluţia de la 1848 în Transilvania |revoluţia de la 1848]]. La 20 iulie 1869 se introduc în oraş primele tramvaie cu cai, care vor circula până în anul 1913. În anul 1908 la Arad s-a înfiinţat prima întreprindere de autobuze de pe teritoriul actual al României. Prima cale ferată care va fi construită la Arad va lega oraşul de localitatea Szolnok (Ungaria).
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, Aradul devine centrul politic al mişcării naţionale a românilor. În 1918, la Arad îşi stabileşte sediul Consiliul Naţional Român Central, avându-l ca preşedinte pe Ştefan Cicio-Pop. Între 2 noiembrie - 1 decembrie 1918, Aradul este sediul primei guvernări româneşti a Transilvaniei.
Demografie
La recensământul din 2002[1] populaţia stabilă a oraşului era de 172.827 de locuitori, cu o tendinţă negativă.
<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei principalelor etnii" ymin=0 ymax=200000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,maghiari,alte etnii
1880,45199,9725,21346, 1890,53135,11584,26869, 1900,69307,13810,40413, 1910,77542,14949,48761, 1920,76008,16804,41400, 1930,87662,32523,31167, 1941,97407,43328,27755, 1956,106460,58444,31850, 1966,126000,80368,31343, 1977,171193,121815,34728, 1992,190114,154582,29828, 2002,172827,142968,22492, </lines>
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Crişan, Ioan – Aşezări rurale medievale din Crişana, secolele X-XIII, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2006, ISBN 973-7621-00-X
- Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
- Bodo Barna - Ghidul cronologic al municipiilor Arad, Timişoara, Lugoj - România şi Bekescsaba, Gyula, Szeged - Ungaria, Editura Marineasa, Timişoara, 2009, ISBN 978-973-631-550-3