August

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Ianuarie | Februarie | Martie | Aprilie | Mai | Iunie | Iulie | August | Septembrie | Octombrie | Noiembrie | Decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31

În calendarul gregorian, august este luna a opta a anului, una dintre cele şapte luni cu o durată de 31 de zile. În tradiţia populară este numită Gustar.

Numele lunii august provine din anul 8 î. Hr, de la numele regelui Cezar August, din luna în care şi-a început primul său Consulat. În calendarul roman, august era iniţial luna a şasea şi avea denumirea de Sextilis din latinescul sex care însemna şase.

Din anul 153 î. Hr. consulii romani au hotărât ca anul roman să începă din data de 1 ianuarie, mai devreme decât startul tradiţional al anului din 15 martie. Sextilul avea iniţial 29 de zile, iar prin reforma lui Iulius Cezar a devenit o lună cu 31 de zile. În anii bisecţi, luna august începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie.

Evenimente

... la începutul sec. XX
Datini populare
La Schimbarea la faţă se consideră că se scaldă cerbul în gârlă, care răceşte apa. La Sfânta Maria se duc struguri la biserică, se culeg buruienile de leac şi se pune brânză pentru iarnă. La tăierea capului Sfântului Ioan nu se taie pepeni verzi, nu se mănâncă struguri negri şi nu se taie nimic cu cuţitul, fiind pericol de friguri pentru cei ce fac toate acestea. În această zi cei ce ştiu să scrie scriu în biserică, în timpul cât este citită evanghelia, troparul sfântului fiind bun pentru cei ce au friguri. În august, cocorii şi rândunicile pleacă.
Calendar agricol
Se întorc ogoarele. Se coseşte otava şi se seceră ovăzul. Se îngraşă locurile sărace cu îngrăşăminte. Se dă grâul la lopată ca să nu se încingă.

(Almanahul ziarului Universul - anul 1910)

1 august
1714: Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for ştiinţific internaţional, Academia din Berlin.
1862: Constituirea Ministerului Afacerilor Externe al României.
1977: Greva generală a minerilor din Valea Jiului la care au participat 30.000 de mineri. Ei au blocat exploatările şi au cerut să discute numai cu Nicolae Ceauşescu (1 - 3 august).
2 august
1838: Apare la Braşov Foaie pentru minte, inimă şi literatură, publicaţie condusă de George Bariţiu, supliment literar al Gazetei de Transilvania.
1908: A fost inaugurată Universitatea populară de la Vălenii de Munte, condusă şi organizată de Nicolae Iorga.
3 august
1601: În lupta de la Guruslău, trupele lui Mihai Viteazul şi ale lui Gheorghe Basta l-au înfrânt pe Sigismund Bathory. Şase zile mai târziu, Mihai Viteazul a fost ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul lui Gheorghe Basta.
1919: Armata română a intrat în Timişoara şi a adus o contribuţie importantă la reîntregirea teritoriilor româneşti.
1929: S-a creat "Regia autonomă a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor" (PTT), care exploata şi administra serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon.
4 august
1916: Se semnează la Bucureşti Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte. Printre condiţiile intrării României în război de partea Antantei se stipula şi satisfacerea dezideratului Unirii cu România a teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria.
5 august
6 august
1484: A început asediul cetăţii Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie - august 1484). Cetatea a fost cucerită de invadatori după opt zile, la 14 august, şi a devenit raia turcească.
1867: S-a înfiinţat Biblioteca Academiei Române.
7 august
1922: Greva muncitorilor de la Fabrica de vagoane Astra din Arad.
1864: S-a înfiinţat Primăria Municipiului Bucureşti. Barbu Vlădoianu a fost primul primar ales.
8 august
9 august
10 august
1913: Pacea de la Bucureşti consfinţeşte sfârşitul războiului balcanic şi înfrângerea Bulgariei. Grecia şi Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul
11 august
1690: Victoria de la Tohan–Zărneşti a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (16881714), împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler. Pe tronul Ardealului a fost impus Imre Thököly de către Dieta întrunită la Cristian, lângă Braşov.
12 august
1871: S-a înfiinţat Cabinetul numismatic al Academiei Române, prin donaţiile lui Al. Papiu Ilarian şi V. A. Urechia.
13 august
1595: A avut loc Bătălia de la Călugăreni (13-23 august). Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa.
1862: A fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Străine al României.
14 august
1916: (14/27 august) România a intrat în Primul Război Mondial, declarând război Austro-Ungariei.
15 august
16 august
17 august
18 august
19 august
20 august
21 august
1965: Este proclamată Republica Socialistă România în urma adoptării unei noi constituții.
22 august
23 august
1944: Printr-o lovitură de palat, regele Mihai îl îndepărtează de la putere pe Mareşalul Ion Antonescu. România întoarce armele împotriva Germaniei în Al Doilea Război Mondial. Se formează un nou consiliu de miniştri sub conducerea Generalului Constantin Sănătescu
24 august
25 august
26 august
27 august
28 august
29 august
30 august
1877: Cucerirea redutei Griviţa de către trupele române.
1940: În Hotelul Belvedere de la Viena, Germania şi Italia impun României cedarea Transilvaniei de Nord-Vest în favoarea Ungariei. Decizia va fi cunoscută în istoria românească sub numele de Diktatul de la Viena.
1944: Trupele sovietice intră în Bucureşti.
31 august