August Treboniu Laurian

August Treboniu Laurian
Alte nume		Augustin Trifan
Naţionalitate		român
Născut		17 iulie 1810, Fofeldea, judeţul Sibiu
Decedat		27 februarie 1881, Bucureşti
Mormânt la		cimitirul Bellu, Bucureşti
Ocupaţie		istoric, filolog, politician
Membru titular al Academiei Române
Ales		1867
Religie		greco-catolică
Părinţi		Pavel Trifan
Copii		Dimitrie August

August Treboniu Laurian, pe numele original Augustin Trifan (n. 17 iulie 1810, Fofeldea, judeţul Sibiu- d. 27 februarie 1881, Bucureşti) a fost profesor, redactor, istoric, filolog, revoluţionar paşoptist, membru al Academiei Române şi preşedinte al acesteia, deputat. Promotor înfocat al curentului latinist, a reorganizat învăţământul din Moldova şi a introdus latina ca limbă obligatorie de studiu. A avut o contribuţie semnificativă la formarea terminologiei filosofice în limba română.

Originea şi familia

S-a născut în anul 1810 în familia preotului greco-catolic Pavel Trifan, numit şi Paul Treboniu, în satul Fofeldea, judeţul Sibiu.

Numele de familie adevărat al lui Augustin era Trifan, dar l-a latinizat în Treboniu Laurian sub curentul latinist al epocii. Sub acelaşi curent latinist, Augustin a devenit August.

Augustin a avut un frate mai mare, Petru (1807-1890), devenit preot în localitatea natală.

A. Treboniu Laurian a avut un fiu, Dimitrie August (1846-1906).

Studiile

A urmat cursurile şcolii normale din Sibiu, iar din 1831 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din Cluj. Din 1835 a studiat la Viena ştiinţele matematice şi astronomice la Institutul Politehnic, respectiv la Universitate. Doctoratul şi l-a luat la Hanovra.

A. Treboniu Laurian vorbea patru limbi străine: latina, germana, maghiara şi franceza.

Activitatea

La sugestia lui Petrache Poenaru, în anul 1842, principele Alexandru Ghica al Munteniei îl cheamă pe A. Treboniu Laurian la Bucureşti, pentru a-i oferi un post de profesor. Astfel între anii 1842-1848 acesta va fi profesor de filosofie şi limba latină la Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti.

În anul 1848 participă la revoluţia paşoptistă din Transilvania. Este ales vicepreşedinte al Comitetului Naţional de la Sibiu şi redactează manifestele revoluţionare ale românilor transilvăneni. La Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848 a prezentat mulţimii prezente punctele pe care le revendicau românii prin programul lor revoluţionar. Pentru această faptă a fost arestat de autorităţi, dar a fost eliberat mai târziu sub presiunea maselor revoltate.

În 1849 a făcut parte dintr-o delegaţie care a prezentat împăratului Ferdinand al Austriei, al Viena, petiţiile românilor. Între anii 1851-1852 a rămas împreună cu delegaţia română la Viena, pentru a solicita împăratului Franz Joseph al Austriei doleanţele românilor, exprimate în Adunarea Naţională de la Blaj.

În 1852 A. Treboniu Laurian pleacă în Moldova, la chemarea principelui acesteia, Grigore Ghica, devenind inspector general al Şcoalelor Naţionale. În această calitate, a reorganizat învăţământul din Moldova, a înfiinţat şcoli, a introdus studiul obligatoriu al limbii latine, a întocmit manuale şcolare de geografie şi istorie, printre care i o Istorie a românilor în trei volume.

În anul 1855 întreprinde o călătorie de documentare în Italia, Franţa şi Germania.

În 1858 pleacă la Bucureşti, pentru a lupta în campania pro-unionistă, militând pentru Unirea Principatelor Române. La Bucureşti devine în 1860 profesor de istoria literaturii clasice şi efor al şcolilor.

În 1861 se numără printre membrii fondatori ai „Asociaţiei Transilvania pentru cultura şi literatura poporului român”, ASTRA.

În 1862 primeşte cetăţenia română.

În 1863 ajunge director al Şcolii Superioare de Litere. În 1864 devine profesor de literatura română şi este ales decan al Facultăţii de Litere. A fost primul decan al acestei facultăţi şi a ocupat această funcţie timp de optsprezece ani.

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în anul 1866, A. Treboniu Laurian a fost ales deputat în Constituantă.

În 1867 A. Treboniu Laurian este ales secretar general al Societăţii Academice Române (viitoarea Academie Română). Între 1867-1874 este membru, apoi preşedinte al ASTRA, la Sibiu.

În 1876 este numit director al Bibliotecii Centrale Universitare.

Între 13 septembrie 1870-14 septembrie 1878 este preşedinte al Societăţii Academice Române.

Moartea

A murit la vârsta de 71 ani, la Bucureşti, la 27 februarie 1881.

I s-au făcut funeralii naţionale şi a fost înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Opera

• Tentamen criticum in originem derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis (Viena, 1840)
• Magazin istoric pentru Dacia (1845-1847, în colaborare cu Nicolae Bălcescu)
• Scurtă istorie a Românilor (în limbile română, franceză şi germană)
• Cronicarii Ţării Româneşti (în colaborare cu Nicolae Bălcescu)
• Traducere manual de filosofie
• Istriana sau descrierea anticităţii împrejurul Dunărei descoperite într-o călătorie din vara 1845
• Temişiana sau scurtă istorie a Banatului Temeşian (în colaborare cu Nicolae Bălcescu)
• Documente istorice despre starea politică şi ieratică a românilor din Transilvania, culese şi prelucrate (Viena, 1850)
• Die Romänien der Oestreichischen Monarhie (Viena, 1851)
• Cronica lui Gh. Şincai, fără de care românii istorie n-ar avea
• Tezaurul de monumente istorice pentru România (1852-1865, în colaborare cu Alexandru Papiu-Ilarian)
• Istoria românilor (1861-1873)
• Manuale şcolare
• Harta Daciei milenare (1868)
• Dicţionarul limbii române (1870-1876, în colaborare)

Moştenirea

• O placă comemorativă a fost pusă pe casa în care s-a născut, la Fofeldea, judeţul Sibiu
• Banca Naţională a României a emis în anul 2010 o monedă comemorativă din argint, la 200 de ani de la naşterea lui A. Treboniu Laurian
• Un bust i-a fost ridicat în Sibiu, judeţul Sibiu.
• Un bust i-a fost ridicat în Fofeldea, judeţul Sibiu
• Un bust i-a fost ridicat în Bucureşti.
• O piaţă din Bucureşti se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Sibiu, judeţul Sibiu, se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Timişoara, judeţul Timiş, se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Oradea, judeţul Bihor, se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Ploieşti, judeţul Prahova, se numeşte August Treboniu Laurian
• O stradă din Botoşani, judeţul Botoşani, se numeşte August Treboniu Laurian
• Un colegiu tehnic din Agnita, judeţul Sibiu, se numeşte August Treboniu Laurian
• Un colegiu tehnic din Aleşd, judeţul Bihor, se numeşte August Treboniu Laurian
• Un colegiu naţional din Botoşani, judeţul Botoşani, se numeşte August Treboniu Laurian

Bibliografie

• Bianu, Ion - August Treboniu Laurian, Conferinţe restituite, Biblioteca ASTRA Sibiu, Sibiu, nr. 84, 2010 ISSN 1843-4754
• Ciobanu, Tiberiu - Cercetarea istorică românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a veacului XX privind epoca medievală în Banat. Sinteză, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009 ISBN 978-973-687-835-0
• Halmaghi, Marius - articol în Gazeta Hârtibaciului, nr. 47, aprilie 2010, Agnita
• Laurian, Marius - August Treboniu Laurian, Conferinţele Bibliotecii ASTRA Sibiu, Sibiu, nr. 95, 2010 ISSN 1843-4754
• Predescu, Lucian - Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7
• Rusu, Dorina N. - Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967
• *** - Emisiune numismatică - monedă din argint, dedicată aniversării a 200 de ani de la naşterea lui August Treboniu Laurian, articol în revista Infoconsulting, Bucureşti, nr. 8, august 2010