Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca

Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca reprezintă colțul sud-estic al celei de-a doua incinte de apărare a cetății Clujului. Fortificația situată în spatele Bisericii reformate, pe strada Baba Novac la numărul 35 a fost construită în secolul al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, iar înfățișarea actuală se datorează reconstruirii din anii 1627-1629. Denumirea bastionului provine de la breasla care era obligată să-l întrețină, să-l păzească și să apere orașul în acel punct. Zidurile închideau o incintă de forma unui patrulater și aveau 19 turnuri și patru porți de intrare.

Bastionul are structura realizată exclusiv din piatră fățuită, dotată cu lăcașuri de tragere patrulatere, cu ambrazuri cioplite în secțiune oblică marcate la partea superioară de bolțari. Construcția are un plan pentagonal, cu ziduri masive și metereze largi pentru tirul artileriei de cetate. Fațada spre incintă este prevăzută cu mai multe goluri de ușă ce permiteau accesul pe drumul de strajă. La nord se mai păstrează un fragment din zidul masiv de piatră care are un drum de strajă pe console robuste.

În anul 1601 în fața bastionului croitorilor a fost tras în țeapă și ars Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul. În același an, Mihai s-a întors de la Viena, a recucerit orașul și a înfipt un steag pe locul execuției, semn de prețuire pentru fostul său oștean. Pe peretele sudic s-a montat o placă cu textul: „După Bătălia de la Guruslău, din 3 august 1601, Mihai Viteazul a poposit cu oastea sa în Cluj în 11-15 august 1601, cinstind la Turnul Croitorilor memoria generalului Baba Novac“. Statuia lui Baba Novac se înalță în spațiul verde de lângă bastion, spre piață.

În anul 1924 Comisiunea Monumentelor Istorice a hotărât restaurarea bastionului și transformarea sa în muzeu. Lucrări de renovare au avut loc în 1956-1957, în 1959 și 2007-2008. În prezent bastionul adăposteşte o cafenea, o expoziţie de istoria breslei croitorilor din Cluj, iar nivelurile superioare oferă spaţiu pentru diferite evenimente culturale, prelegeri, concerte sau expoziţii.

Imagini

Bibliografie

  • Buta, Iuliu, Bodea, Mihaela, Edroiu, Nicolae, Cluj-Napoca, Editura Sport Turism, București, 1989, ISBN 973-41-0043-2