Cămaşa de Cluj

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Bentița de la gât
Bentița de la gât cu motivul furca
Broderii în dreptul cotului: ochiul, furca și zăluța
Volanul de la mânecă
Broderii în dreptul cotului și la volanul de la mânecă

Cămaşa de Cluj este o componentă a portului românesc tradițional din zona Clujului.

Pentru confecționarea ei se folosesc cinci bucăți de pânză de bumbac sau de cânepă țesută în casă sau pânzâ țesută industrial. Bucățile de pănză folosite pentru croirea piepților și spatelui se mai numesc și stani. Fața se croiește din doi stani, iar spatele dintr-un stan.

Cele cinci bucăți de pânză sunt strânse la gât în mai multe crețuri peste care se coase o bentiță lată de circa 1 cm. Mâneca se încrețește în dreptul încheieturii mâinii, iar sub braț se introduce pava de 10-12 cm care are rolul de a da mobilitate brațului. În partea din față, pe cutulițele de pe lățimea pieptului și pe cutulițele din dreptul încheieturii mâinii se lucrează o broderie cu tehnica urzit pe crețuri. Bentița se lucrează cu un model în cruciulițe. La 10 cm de răscroitura gâtului se coase cu tehnica urzit pe crețuri un galon în diferite culori. În dreptul cotului se cos trei broderii cu tehnica urzit pe fir în lung: două mai înguste, iar cea din mijloc mai lată. Pe volan se coase un model cu tehnica urzit pe fir în lung, iar la margine se termină cu un feston. Ia se încheie în față sau într-o parte.

Tehnicile folosite sunt: cruciulița, urzitul pe fir în lung, urzitul pe crețuri, festonul. Motivele ornamentale sunt geometrice: ochiul, zăluța, furca. Ochiul a fost des întâlnit pe iile de factură tradiționala din Cămpia Transilvaniei. A fost lucrat de obicei pe muchiile crețurilor, tehnică prin care se obțin decoruri de un geometrism desăvârșit. Motivul zăluța are o vechime foarte mare și o răspândire generală în decorul broderiilor din portul popular românesc. Se poate recunoaște ușor prin forma sa de zală sau de S. Ornamentul în formă de X este furca, un ornament social care de obicei apare alături de sfădite care oglindesc poziția a două femei certate. Combinații de un excepțional efect estetic sunt sfăditele cu ciutură, sfăditele, furca și cărligul si sfăditele cu jumătăți de ciutură.

Tiparul cămășii de Cluj

Vezi și

Bibliografie

  • Avramescu, Elena, Bobu Florescu, Florea, Broderiile la români, Editura de stat pentru imprimate şi publicaţii, Bucureşti, 1959

Bibliografie recomandată

  • România - Din tezaurul portului popular tradiţional, Mircea Maliţa, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977
PORTUL ROMÂNESC PE ZONE ETNOGRAFICE
Portul popular din MoldovaPortul popular din DobrogeaPortul popular din MunteniaPortul popular din OlteniaPortul popular din BanatPortul popular din Transilvania

Legături externe