Carani

Satul Carani Comuna Sânandrei Judeţul Timiş (TM)

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1735
Populaţie	1.794 locuitori
Cod poştal	307376

Index sate în judeţul Timiş
Sate în judeţul Timiş

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Carani este un sat în judeţul Timiş, comuna Sânandrei. Are o populaţie de 1.794 locuitori (2002).

Localizare

Satul Carani se situează 18 km la nord de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ692. 3 km la est trece drumul naţional DN69, de care Carani-ul este legat printr-un drum comunal. Totodată este accesibil şi pe calea ferată, având staţie proprie la linia Timişoara - Arad. La nord se învecinează cu localitatea Călacea (5 km), la est cu satul Corneşti, la sud cu centrul de comună Sânandrei, la vest cu Hodoni. Este străbătută de râul Caran.

Etimologie

În trecut, Caraniul a purtat numele german Mercydorf (satul lui Mercy). În maghiară s-a numit Merczyfalva sau Mercyfalva. Românii l-au numit Cărani sau Merţişoara.

Istorie

Între Caraniul de azi şi Hodoni, a existat odinioară satul Szent Tamas, amintit de evidenţele papale de la 1332-1337. Caraniul a fost întemeiat în 1735 de colonişti italieni aduşi aici de Imperiul Habsburgic în masivul efort de colonizare a Banatului cu populaţii vest-europene. A fost unul dintre primele sate de colonişti, fondat şi locuit iniţial exclusiv de italieni, fiind singurul astfel de aşezământ majoritar italian din întreg Banatul. Aceştia erau crescători de viermi de mătase, scopul aducerii lor fiind evident acela de a implanta în Banat producţia de viermi de mătase.

Numele sub care a fost fondat a fost Mercydorf (în traducere satul lui Mercy), în cinstea generalului Mercy care era însărcinat cu conducerea Banatului. Mai târziu au început să vină aici noi valuri de colonişti, de data aceasta francezi şi germani din Alsacia-Lorena. Primii dintre ei au venit pe la 1752, apoi din nou la 1763, astfel că pe la 1770, localitatea a devenit substanţial "franceză". Slujbele religioase erau ţinute în trei limbi: italiană, franceză şi germană. Însă cu timpul s-a impus elementul german, predominant în restul Banatului. Spre sfârşitul secolului XVIII, Carani-ul se transformase deja într-un sat şvăbesc, italienii find asimilaţi.

Demografie

Spre deosebire de marea majoritate a satelor bănăţene, Caraniul nu a cunoscut declinul generalizat al populaţiei înregistrat în alte locuri. Cu excepţia unor mici oscilaţii, numărul de locuitori s-a păstrat destul de ridicat, comparativ cu alte localităţi. În special în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a numărului de locuitori cu aproape 6%, favorizat şi de apropierea de municipiul Timişoara şi de dezvoltarea urbanistică în zonele periferice acesteia.

Dacă numărul de locuitori nu a scăzut semnificativ în ultimul secol, structura populaţiei a cunoscut o modificare fundamentală. Sat nemţesc înainte de al doilea război mondial, cu o mică minoritate de români şi maghiari, Caraniul s-a transformat radical după război, când germani au început să plece iar locul lor a fost luat de români. Deja în 1977, după 30 de ani, numărul românilor era dublu faţă de cel al germanilor. Astăzi mai locuiesc în Carani doar 63 de germani, marea majoritate (90%) fiind români.

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Alte etnii
1880	1.986	38	1.905	34	9
1900	1.839	50	1.720	67	2
1941	1.545	260	1.202	78	5
1977	1.991	1.191	690	87	23
1992	1.695	1.425	134	68	68
2002	1.794	1.624	63	52	55

Obiective turistice

• Castelul Contelui Mercy (1733-1734)
• Biserica Romano-Catolică (1734)

Bibliografie

• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
• Zollner, Anton, The Last of the German Village Mercydorf (1998) [2]