Comăneşti

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Comăneşti

Judeţul Bacău (BC)

Stema judetului Bacau.png
Localităţi componente
Podei, Vermeşti
Atestare 1409
Suprafaţă 3.2 km²
Populaţie 23458 locuitori (2010)
Densitate 7330.63 loc./km²
Altitudine medie 350-400 metri n. m.
Primar Viorel Miron (PNL)
Pagină web Site oficial al oraşului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Comăneşti este un oraş din judeţul Bacău, situat în Depresiunea Dărmăneşti, pe râul Trotuş, la 58 km sud-vest de municipiul Bacău.

Istorie

Zona oraşului Comăneşti a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămăşiţe din această perioadă au fost găsite în satul aparţinător Vermeşti. Numele oraşului vine de la cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menţionare pe o hartă datează din 1696, pe harta Samson.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900), dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloia. A fost declarat oraş în 1952.

Economie

Comăneştiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporţie mai mică există în zonă şi resurse de petrol. În satul component Vermeşti există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajaţi, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas şomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia oraşului îl are şi industria alimentară. Importantă pentru economia oraşului este şi centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25MW şi a fost construită în 1954.

În anul 2003 Comăneştiul avea o rată a şomajului de 18,1%, mult peste media naţională, ceea ce a dus la declararea oraşului ca zonă defavorizată.

Obiective turistice

  • Biserica cu hramul „Sfântul Spiridon”, ctitorie din secolul al XVIII-lea a familiei Ghica
  • Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XIX-lea)
  • Palatul „Ghica-Comăneşti” (1890), azi muzeu
  • Clădirea gării CFR (1890)

Bibliografie

  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Note