Copşa Mică

Oraşul Copşa Mică Judeţul Sibiu (SB)

Localităţi componente

Amplasarea localităţii în judeţul Sibiu
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1402
Suprafaţă	2.8 km²
Populaţie	5573 locuitori (2010)
Densitate	1990.36 loc./km²
Altitudine medie	287 metri n. m.
Primar	Daniel-Tudor Mihalache (PNL)
Pagină web	Site oficial al primăriei oraşului

Index oraşe în judeţul Sibiu
Agnita Avrig Cisnădie Copşa Mică Dumbrăveni Miercurea Sibiului Ocna Sibiului Sălişte Tălmaciu

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Copşa Mică este un oraş din judeţul Sibiu, situat în Podişul Târnavelor, la confluenţa râului Vorumloc cu Târnava Mare, la 45 km nord de municipiul Sibiu.

Istorie

Prima menţiune documentară a Copşei Mici datează din 1402 (1415 după alte surse). Numele actual îl poartă din 1850. Până atunci a fost un sat fără o prea mare însemnătate. Între 1850 - 1867 începe să se dezvolte pe seama apariţiei drumurilor naţionale, iar în 1872-1873 se deschid căile ferate, care dau un nou impuls vieţii economice. Mai mult, la începutul secolului XX în zonă se descoperă rezerve de gaz metan şi începe să se dezvolte industria. În 1913 apare prima sondă de gaz iar în 1938 se construiesc primele cuptoare de rafinare a zincului. Treptat, Copşa Mică se profilează pe transformarea gazului metan (negru de fum, acizi organici, mase plastice) şi industria prelucrătoare a minereurilor neferoase (cupru, zinc, cadmiu, plumb, bismut etc).

În 1961 Copşa Mică este declarată oraş.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 5.369 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 oraşul Copşa Mică avea o populaţie stabilă de 5.573 locuitori, în creştere cu 21 locuitori faţă de anul 2009.

<lines size=300x180 title="Evoluţia populaţiei oraşului Copşa Mică" ymin=0 ymax=6500 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1966,6156 1977,6194 1992,5332 2002,5369 2007,5441 2009,5552 2010,5573 </lines>

Obiective turistice

• Biserica evanghelică din secolul al XIV-lea, fortificată în secolul al XVI-lea
• Biserica din secolul al XV-lea, fortificată în secolul al XVI-lea şi refăcută în 1763
• Biserica ortodoxă din 1901

Stema oraşului

Stema oficială a oraşului Copşa Mică a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 12/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o grapă de poartă de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află un ciorchine de strugure albastru cu vrejul şi cele două frunze de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află trei halebarde de argint, aşezate în triunghi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Grapa medievală de poartă simbolizează faptul că pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul al XV-lea s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat fiinţă localitatea; acest turn avea rol de punct vamal pentru comercianţii din acea vreme. Strugurele este simbolul regional pentru renumita zonă viticolă Valea Târnavelor. Halebardele sugerează faptul că oraşul nu a cunoscut supunerea, fiind considerat un oraş liber. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0