David Prodan

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
David Prodan
Replace this image male.png
Născut 13 martie 1902, Cioara, azi Săliştea, judeţul Alba
Decedat 11 iunie 1992, Cluj-Napoca, judeţul Cluj
Ocupaţie istoric, arhivist, profesor
Sigla Academiei Romane.png
Membru corespondent
al Academiei Române
Ales 1948
Căsătorit cu Floarea (Florica) Vlădescu
Părinţi Ilie Prodan şi Ana Moţu

David Prodan (n. 13 martie 1902, Cioara, azi Săliştea, judeţul Alba – d. 11 iunie 1992, Cluj-Napoca, judeţul Cluj) a fost istoric, arhivist, profesor, membru al Academiei Române.

Originea şi familia

David Prodan s-a născut în familia lui Ilie Prodan şi al Anei Moţu. Bunicii materni au fost Mihăilă Moţu (moţ ca origini) şi Safta Pienar. Bunicii paterni au fost Ion Prodan şi Ioana Prodan (proveniţi din două familii Prodan diferite). Tatăl lui David a fost plugar şi zidar, făcuse şcoala primară şi ştia să scrie şi să citească.

Ilie şi Ana au avut patru copii: primul născut, David, urmat de Ana, Saveta şi Ion. Ion a murit prematur, la vârsta de aproximativ un an. Mama lui David, Ana, a murit la vârsta de 28 ani, pe când el avea doar şapte-opt ani.

La vârsta de 38 ani, în anul 1940, David s-a căsătorit cu Floarea (Florica) Vlădescu (d. 1991), cu care a convieţuit timp de 60 ani. Din căsătoria lor nu a rezultat nici un urmaş.

Studiile

David Prodan a învăţat să scrie şi să citească acasă, de la tatăl său, înainte de a merge la şcoală. Şcoala primară a făcut-o în satul natal.

Pentru a putea merge la gimnaziu, era obligatoriu în acea vreme ca elevii să ştie să vorbească limba maghiară. Din acest motiv, David a fost nevoit să repete clasa a patra primară, la Sebeş, pentru a învăţa limba maghiară. Gimnaziul l-a făcut la Sebeş, judeţul Alba, după care, în anul şcolar 1913-1914, a fost înscris la liceul maghiar Kun din Orăştie, judeţul Hunedoara. Prăbuşirea Imperiului austro-ungar l-a surprins pe tânărul David în clasa a X-a. Din anul 1919 şi-a continuat studiile liceale la nou înfiinţatul liceu Aurel Vlaicu.

Ca elev de liceu, David a ajuns pentru prima oară în România, la Bucureşti, în anul 1921, ca şi participant la concursul Tinerimii Române. În acelaşi an şi-a luat bacalaureatul.

După terminarea studiilor liceale, în vara anului 1921, David Prodan a plecat la Cluj, unde a intrat translator la Direcţia Generală CFR. În toamnă s-a înscris student la Facultatea de Litere, la limba română şi istorie, abandonând după câteva luni slujba de translator, pentru a putea să se ocupe de studii.

Printre profesorii de renume care i-au predat disciplinele de studiu la facultate se numără Sextil Puşcariu, Gheorghe Bogdan-Dică, Vasile Bogrea, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Ion Ursu şi Silviu Dragomir.

A luat licenţa, magna cum laude, în anul 1924, în istorie şi arheologie.

Teza sa de doctorat a avut ca subiect răscoala lui Horea, din Transilvania, din anul 1784.

Cariera

În timpul facultăţii a fost corector la publicaţia „Societatea de Mâine” şi secretar de redacţie la „Ardealul Tânăr”. A scris puţin şi pentru „Gând românesc”.

Pentru a se întreţine financiar în timpul facultăţii, a dat lecţii la şcoala de ucenici. Ca student a dus-o foarte greu din punct de vedere pecuniar, ajungând să se îmbolnăvească de plămâni din cauza condiţiilor inadecvate în care locuia.

După terminarea facultăţii, a intrat la Arhivele Statului din Cluj, ca arhivist. După treisprezece ani lucraţi în condiţii nepotrivite la Arhive, s-a mutat la ca suplinitor la Biblioteca Universităţii, la arhiva istorică. După o vreme, a fost încadrat la această instituţie ca bibliotecar clasa a III-a.

În 1930 a făcut, pe cheltuială proprie, o excursie de studii, de două luni, în Europa: a vizitat arhivele din Budapesta şi Viena, atât la dus, cât şi la întors. În itinerar au mai fost incluse nordul Italiei, Elveţia şi Parisul.

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când nord-vestul Transilvaniei, inclusiv oraşul Cluj, a fost cedat de România Ungariei, David Prodan, împreună cu personalul Bibliotecii Universitare, a plecat în refugiu la Sibiu. Aici el a locuit o vreme în locuinţa lui Sextil Puşcariu.

În timpul celui de-al doilea război mondial, D. Prodan a fost concentrat în armată, lucrând în birourile Regimentului 91 Infanterie la Alba Iulia, Corpului VI Armată la Timişoara şi Corpului VII Armată la Sibiu. A lipsit foarte puţin să nu fie trimis pe frontul de est.

Având în tinereţe înclinaţii politice de stânga, pornind de la ţărănism, a fost arestat de Siguranţă în anul 1943 şi deţinut timp de o lună, fiind ulterior eliberat. Contactul cu armata sovietică care intrase în România a fost dur pentru David Prodan şi l-a îndepărtat pe acesta de ideile de stânga pe care le avea.

În anul 1945 a fost printre primii universitari care au revenit în Clujul eliberat de sub ocupaţia armatelor germano-maghiare. În acea perioada a lucrat ca bibliotecar arhivist la Biblioteca Universitară şi şef de lucrări suplinitor şi făcea parte dintre primii universitari care erau activişti de partid.

În anul 1947 a refuzat să îşi ridice carnetul de membru de partid şi a lăsat chiar o scrisoare de demisie din partid. Foştii colegi de partid l-au sancţionat pentru acest gest în anii 1950.

În anul 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi a început cariera universitară. A primit postul de profesor la Catedra de Istorie modernă a României. În acelaşi timp a fost şi şef de secţie la istorie medie. În perioada anilor 1950, în urma imputării faptului că a vrut la sfârşitul anilor 1940 să părăsească partidul, a fost mutat de la Catedra de istorie modernă a României la Catedra de istorie medie. A rămas la această catedră până la vârsta de 57-58 ani.

În anul 1955 a participat la Congresul istoricilor de la Roma. Tot în anul 1955 devine membru titular al Academiei Române.

S-a pensionat înainte de vreme, la vârsta de 60 ani.

A fost membru al Asociaţiei Istoricilor Americani.

În perioada 1991-1992 a fost preşedinte de onoare al Centrului de Studii Transilvane.

Opere

  • Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda (teză de doctorat)
  • Răscoala lui Horea (două volume)
  • Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea (1944)
  • Iobăgia pe domeniul Băii de Arieş
  • Supplex Libellus Valachorum (1948)
  • Încă un Supplex Libellus Valachorum – 1804 (1970)
  • Documente privind istoria României (colaborator)
  • Tratatul de Istoria României (responsabil de volumul III)
  • Urbariile Ţării Făgăraşului
  • Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea (1967)
  • Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-lea (1986)
  • Problema iobăgiei în Transilvania 1700-1848 (1989)
  • Transilvania şi iar Transilvania (1992)

Moartea

A murit la Cluj-Napoca la 11 iunie 1992, în vârstă de 90 ani. Este înmormântat în cimitirul municipiului Cluj-Napoca.

Moştenirea

  • Şcoala generală cu clasele I-VIII din Săliştea, judeţul Alba, se numeşte David Prodan
  • Un bust al lui David Prodan a fost ridicat în localitatea Săliştea, judeţul Alba
  • Un colegiu naţional din Cugir, judeţul Alba, se numeşte David Prodan
  • O şcoală generală cu clasele I-VIII din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, se numeşte David Prodan
  • O stradă din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, se numeşte Academician David Prodan
  • Asociaţia arhiviştilor se numeşte David Prodan

Bibliografie