Jimbolia

Oraşul Jimbolia Judeţul Timiş (TM)

Localităţi componente

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1332
Suprafaţă	9 km²
Populaţie	11.812 locuitori (2010)
Densitate	1.31 loc./km²
Altitudine medie	85 metri n. m.
Primar	Darius Postelnicu (PDL)
Pagină web	Site oficial al oraşului

Index oraşe în judeţul Timiş
Buziaş Ciacova Deta Făget Gătaia Jimbolia Lugoj Recaş Sânnicolau Mare Timişoara

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Jimbolia este un oraş în judeţul Timiş, în extremitatea vestică a ţării, la graniţa cu Serbia. Are o populaţie de 11.812 locuitori (2010).

Istorie

Perioada medievală

Istoria veche a oraşului începe a fi documentată la 1332-1333, când are loc un recensământ papal a pământurilor Banatului pentru stabilirea taxelor (dijmei). În aceste registre papale, apare numele Chumbul. Din cercetările istoricului maghiar Borovsky Samu, reiese că la origine era o localitate cumano-valahă, fapt dovedit şi de existenţa unei parohii româneşti. Acest Chumbul mai apare menţionat în documente maghiare din 1489, care vorbesc despre existenţa comunelor Chumbul Mare, Chumbul Mic şi Chumbul Intern, cel mai probabil proprietate a familiei Csomboly. Ultimul document din această perioadă, consemnat de istoricul Nicolae Ilieşu, arată că la 1520 exista un anume Mihai de Chumbul, om apropiat al regelui. După această apariţie în documente de la începutul Evului Mediu, despre această localitate nu se mai spune nimic în documente din perioada stăpânirii turceşti a Banatului.

Reînfiinţarea localităţii. Colonizarea

Firul istoric este reluat după cucerirea Banatului de către austrieci, dar pentru o perioadă nu apare a fi locuită. Abia în 1766 se naşte noua localitate, prin colonizare cu populaţie germană originară din Mainz, Trier, Sauer, Pfalz, Lotaringia şi Luxemburg. Iniţial s-a format din două zone distincte, Landestreu şi Hatzfeld, puţin mai la vest, dar după doi ani cele două s-au unit sub numele Hatzfeld, nume dat în cinstea primului ministru al împărătesei Maria Tereza. Condiţiile la care au fost supuşi primii colonişti au fost deosebit de dure: din cauza mlaştinilor care înconjurau aşezarea şi a condiţiilor insalubre, numai în primul an de la înfiinţare au murit 168 de persoane. A urmat, în 1770, o epidemie de ciumă care a secerat nu mai puţin de 553 de persoane. În 1781 Hatzfeldul este dat în arendă lui Iosif de Csekonics, apoi vândut acestuia. Mai târziu, familia Csekonics va începe să colonizeze localitatea cu unguri.

Perioada modernă

Jimbolia a început să se dezvolte în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu avântul industrializării care cuprinde tot Banatul. În 1857 se termină calea ferată între Timişoara şi Kikinda, care trecea şi prin Jimbolia şi făcea legătura mai departe cu Seghetinul, fiind principala rută de la Timişoara către Budapesta şi Viena. Accesul la această cale ferată i-a permis o dezvoltare economică rapidă, încetinită doar de epidemia de holeră din 1873, care a dus la moartea a peste 1.000 de locuitori. În această perioadă se deschide fabrica de cărămidă (1864) care atrage muncitori în agricultură din tot sudul Banatului, mai ales unguri. Astfel ia fiinţă cartierul Futok („al fugarilor”, de la numele dat ungurilor fugiţi de pe moşiile agricole).

Reţeaua de căi ferate se dezvoltă pornind de la Jimbolia. În 1895 se dă în folosinţă calea ferată Jimbolia - Ionel. În 1906 se termină şi calea ferată de la Jimbolia către Grabaţ, Lenauheim şi Lovrin, construită cu ajutorul unor muncitori din Ţara Moţilor, din care câţiva s-au stabilit în sudul localităţii. La început de secol, Jimbolia era în proporţie de trei sferturi germană, şi un sfert maghiară, cu doar puţini români şi sârbi.

Jimbolia disputată de România şi Serbia

Primul Război Mondial a schimbat radical configuraţia zonei în interiorul căreia Jimbolia a jucat un rol central. Din oraş important în economia Banatului, ajunge să devină un oraş de graniţă. După retragerea sârbilor din Timişoara şi unirea Banatului cu România, Jimbolia a rămas în graniţele provizorii ale Serbiei. La Conferinţa de Pace de la Paris, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu cerea recunoaşterea graniţelor unei Românii care includea întreg Banatul, cu graniţa pe Tisa inferioară până la vărsarea acesteia în Dunăre şi apoi cursul Dunării. Conferinţa însă a decis linia de demarcaţie care s-a păstrat până astăzi, cu excepţia unei rectificări care a avut loc în 1923. La 24 noiembrie 1923, România şi Regatul Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial. România se angaja să cedeze comunele Pardany, Modoş, Surgan, Crivobara şi Nagy Gaj, în timp ce Regatul Serbiei ceda României Beba Veche, Pusta-Kerestur, Ciorda, Iam-ul şi oraşul Jimbolia. Aceasta din urmă a intrat oficial în componenţa României abia în 1924.

Perioada contemporană

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Jimbolia intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în cadrul economiei de tip planificat. În 1950 este declarată oraş, apoi începe să fie construit cartierul de blocuri din zona gării, se introduc noi industrii şi se dezvoltă cele deja existente. În acelaşi timp începe şi procesul ireversibil de scădere a populaţiei germane, care în decurs de câteva decenii ajunge să fie minoritară şi sfârşeşte prin exodul masiv de după Revoluţia din 1989.

Demografie

La recensământul din 2002, Jimbolia avea 11.136 locuitori, iar la 1 ianuarie 2010, 11.812 locuitori, în creştere cu 6%. Din punct de vedere etnic, populaţia este alcătuită în proporţie de 72% din români, 15% maghiari, 7% romi şi 4,6% germani. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=15000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,8621 1890,9580 1900,10152 1910,10893 1930,10873 1941,10781 1956,11281 1966,13633 1977,14682 1992,11830 2002,11136 </lines>

Obiective turistice

• Statuia Sf. Florian (1866)
• Statuia doctorului Diel
• Conacul „Csekonics” (secolul XVIII, azi clădirea primăriei)
• Muzeul Ştefan Jäger
• Muzeul Pompierilor
• Casa memorială „Dr. Karl Diel”
• Muzeul Presei „Sever Bocu”
• Festivalul de Blues, „Jimbo Blues”

Bibliografie

• Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
• Pavel, Sorin, Ghidul oraşului Jimbolia, Editura Artpress, Timişoara, 2007 ISBN 978-973-108-031-4
• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
• Vastag, Johann, Monografia orașului Jimbolia, Editura Kabor, 1995, ISBN 973-578-019-4