Manifestaţia anticomunistă din 12 ianuarie 1990

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Prima pagină a ziarului „Adevărul” din 13 ianuarie 1990

Manifestaţia anticomunistă din 12 ianuarie 1990 s-a desfăşurat cu ocazia zilei de doliu naţional pentru cei căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989, declarată oficial pentru acea zi. În toată ţara s-au oficializat slujbe religioase şi s-au ţinut momente de reculegere. În marile oraşe, la Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Arad, Cluj sau Braşov, sute de mii de oameni au participat la manifestările de comemorare. La Bucureşti oamenii adunaţi în Piaţa Universităţii, în Piaţa Romană sau la Cimitirul Eroilor, revoltaţi că asupra ucigaşilor „terorişti” se lăsa tăcerea, au transformat adunarea într-o manifestaţie anticomunistă şi s-au îndreptat în coloane către sediul guvernului din Piaţa Victoriei. Aici oamenii au cerut înlăturarea foştilor nomenclaturişti de la orice funcţie de conducere şi judecarea foştilor conducători ai PCR.

Din partea guvernului au vorbit manifestanţilor Dumitru Mazilu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu, dar nu au reuşit să calmeze furia mulţimii. Ion Iliescu a încercat şi el fără succes să dialogheze cu manifestanţii. Seara târziu s-a format o delegaţie a demonstranţilor care a mers la negocieri cu persoanele oficiale. Printre revendicările principale s-au numărat:

  • alegeri cu adevărat libere supravegheate de ONU;
  • precizarea numărului real al victimelor Revoluţiei;
  • judecarea publică a colaboratorilor ceauşişti;
  • elucidarea enigmei „teroriştilor” şi condamnarea acestora;
  • scoaterea în afara legii a PCR etc.

Ca preşedinte al FSN, Iliescu a declarat că Frontul Salvării Naţionale era un organism provizoriu menit să conducă până la organizarea alegerilor. Sub presiunea mulţimii, liderii FSN au decretat public că scot în afara legii Partidul Comunist Român, că va fi organizat un referendum pe 28 ianuarie pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, că se va constitui o Comisie naţională care să investigheze şi să rezolve cererile oamenilor.

Manifestaţia, calmă, nu a fost transmisă la TVR, fiind invocate „defecţiuni tehnice”. În schimb a doua zi, televiziunea a transmis imagini deformate, apocaliptice, care prezentau acţiunea ca pe opera unor huligani, beţivi, „destabilizatori” etc. Decretele emise fără acoperire juridică au fost anulate de Consiliul FSN în data de 17 ianuarie.

KUwU14UIpjA|220}} -zqyEigVQNs|220}}

Bibliografie

  • Scorpan, Costin, Istoria României. Enciclopedie, Editura Nemira, Bucureşti, 1997 ISBN 973-569-180-9