Radu Leon
de la Enciclopedia României
Radu Leon (n. ? – m. ?). Domn al Ţării Româneşti (12/22 februarie 1665 – 3/13 martie 1669).
Biografie
Autodeclarat fiul lui Leon Tomşa. De origine grec din Istanbul, pe numele său adevărat Dimitrie Stridie, obţine tronul cu sprijinul marelui vizir Ahmed Fazil Köprülü, în schimbul plăţii unei mari sume de bani. Se remarcă ca sprijinitor al Bisericii, în anii 1664-67, îndreaptă crucea ridicată de tatăl său în cinstea unei bătălii şi zideşte lângă ea biserica Slobozia din Bucureşti. Biserica ctitorită de Constantin Şerban a devenit reşedinţa Mitropoliei Ţării Româneşti. Într-un document din 8 iunie 1668, Radu Leon afirma că „am vopsit şi am decorat această biserică cu toate ornamentele posibile”. Face danii unor lăcaşuri religioase din ţară şi de la Muntele Athos. Pentru a-şi plătii datoriile acumulate a impus o politică fiscală aspră, ce a nemulţumit pe toată lumea. A numit în dregătorii numeroşi greci, intrând în conflict cu marile grupări boiereşti, Cantacuzinii şi Leurdenii, care au iniţiat o mişcare de îndepărtare a sa în decembrie 1668. La presiunea lor, domnul a emis, în 9/19 decembrie 1668, un hrisov prin care stabilea îndepărtarea grecilor neîmpământeniţi din Sfatul Domnesc. Boierii pământenii au trimis o delegaţie formată din 200 de oameni la sultan, aflat în Thessalia, la începutul anului 1669, care i-a prezentat răutăţile domnului şi ale protejaţilor săi. În urma plângerii, Radu Leon a fost mazilit, iar boierii de ţară l-au ales domn pe Antonie din Popeşti.
Bibliografie
- Vasile Mărculeţ, Ion Stănel, George Marcu ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009