Silviu Dragomir
de la Enciclopedia României
| Silviu Dragomir | ||
| Silviu Dragomir | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 13 martie 1888, Gurasada, judeţul Hunedoara | |
| Decedat | 23 februarie 1962, Bucureşti | |
| Ocupaţie | istoric, om politic | |
| Membru titular al Academiei Române | ||
| Ales | 25 mai 1928 | |
Silviu Dragomir (n. 13 martie 1888, Gurasada, judeţul Hunedoara - d. 23 februarie 1962, Bucureşti), istoric, om politic, membru titular al Academiei Române (din 1928).
Biografie
A fost elev al Liceului românesc din Blaj între anii 1897-1903 şi al liceului sârbesc din Novisad din 1903 până în 1905. În 1909 a absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuţi, continuându-şi apoi specializarea la Universitatea din Viena până în anul 1911. Din această perioadă datează primele sale investigaţii în arhivele din Viena, Karlowitz şi Belgrad. Între anii 1910 şi 1911 a efectuat studii şi cercetări în arhive din Rusia.
A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind ales membru al Marelui Sfat Naţional Român.
A revenit în ţară unde a ocupat postul de profesor de istorie bisericească la Seminarul „Andreian” din Sibiu până în anul 1919 când a devenit profesor de istoria popoarelor din sud-estul Europei la Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Cluj. A înfiinţat în anul 1934 revista „Revue de Transylvanie”. În guvernul prezidat de Octavian Goga (28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938), Dragomir a fost numit ministru secretar de stat, iar în perioada regimului autoritar instaurat de Carol al II-lea, Dragomir a îndeplinit funcţia de ministru de stat pentru minorităţi (1 februarie 1939 - 4 iulie 1940).
Din 1947 a deţinut conducerea Seminarului de Studii Sud-Est Europene, iar în cadrul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj a fost conducătorul unui colectiv de istorie modernă în perioada 1957-1962.
Opera
- Vlahii din Serbia în sec. XII-XV (1922)
- Vlahii şi morlacii. Studiu din istoria românismului balcanic (1924)
- Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848 - 1849 4 volume, (1944 - 1946)
- Originea coloniilor române din Istria (1924)
- Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu (1959)
- Documente noi privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Sibiul în sec. XV-XVI, 1926-1927
- Istoria desrobirii religioase a românilor din Ardeal în sec. XVIII, 2 vol., (1929-1930)
- The Ethnical Minorities in Transylvania (1927)
- Les Roumains de Transylvanie à la veille du mouvement de résurrection nationale (1938)
- La Transylvanie avant et après l'arbitrage de Vienne (1943)
- Vingt-cinq ans après la réunion de la Transylvanie à la Roumanie (1943)
- Avram Iancu (1924)
- Ion Buteanu, prefectul Zarandului în anii 1848-1849 (1928)
- Nicolae Bălcescu în Ardeal (1930)
- Andrei Şaguna et Joseph Rajacič (1943)
- Studii privind istoria Revoluţiei române de la 1848 (a apărut postum în 1989)
Bibliografie
- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967
- Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
