Traian Lungu

Traian Lungu
Traian Lungu
Naţionalitate		român
Născut		1830, Comloşu Mare
Decedat		1917
Mormânt la		Timişoara
Ocupaţie		pedagog, publicist
Religie		ortodoxă
Căsătorit cu		Eufemia Popa
Părinţi		Ştefan Lungu  ?
Copii		Emilia

Traian Lungu (n. 1830, Comloşu-Bănăţean, judeţul Timiş - d. 1917), profesor, pedagog şi publicist bănăţean.

Biografie

S-a născut în familia fruntaşului bănăţean Ştefan Lungu, primar al comunei Comloşu-Bănăţean (azi Comloşu Mare). Bunicul lui Traian a fost, la rândul său, primar al aceleiaşi localităţi.

Traian s-a căsătorit la vârsta de 22 ani cu Eufemia Popa, fiica preotului Popovici din Mănăştur, de lângă Vinga. Ea îşi luase vechiul nume Popa, al bunicilor ei.

În 1853 s-a născut Emilia, unicul copil a lui Traian şi al Eufemiei.

Studiile

Studiile primare le-a făcut în satul natal şi tot aici a învăţat tipicul şi cântările bisericii cu preotul Gheorghe Dreghici, care era învăţătorul comunei (la acea vreme preoţii se ocupau şi de învăţământ). Gimnaziul l-a făcut la Macău (azi Mako, Ungaria) apoi a urmat studiile pedagogice la Arad, unde i-a avut ca profesori pe Vicenţiu Babeş şi Alexandru Gavra. Vorbea şi scria în română, maghiară şi germană.

Activitatea

După ce a terminat pedagogia, s-a întors la Timişoara şi a luat examenul de învăţător, care era deosebit de riguros. Devenit învăţător, se punea problema încadrării lui într-una din şcolile confesionale ortodoxe, dar în Banat acestea erau subordonate ierarhiei sârbeşti şi cu toate că erau adresate sârbilor şi românilor, învăţătorii erau exclusiv sârbi. Cu sprijinul inspectoratului şcolar şi a consilierului regesc, care constataseră valoarea sa, Traian Lungu este numit învăţător la şcoala „Sf. Gheorghe” din Fabric, în ciuda protestelor sârbilor. La început va fi şicanat de colegii săi sârbi, dar cu timpul aceştia se vor convinge de validitatea metodei sale pedagogice şi se vor transforma în susţinătorii lui Lungu. Mai târziu, sârbii îi vor exclude până la urmă pe români din şcoală. Cu sprijinul unei fundaţii culturale, Traian Lungu pune bazele unei şcoli româneşti în Timişoara, unde va fi învăţător până la începutul secolului al XX-lea.

Traian Lungu a mai fost şi profesor de religie la mai multe şcoli din Timişoara. A publicat numeroase manuale didactice pentru şcolile primare. A avut un sistem pedagogic original, bazat pe cartoane mobile, care s-a dovedit deosebit de practic. Ca publicist a scris numeroase articole pentru „Gazeta Transilvaniei”, unde se semna cu pseudonimul „Învăţătorul”. A mai colaborat şi la revista „Biserica şi şcoala” din Arad.

Moartea

Traian Lungu a murit în 1917, fiind înmormântat la Timişoara, în cimitirul din Calea Buziaşului, alături de soţia sa (d. 1913) şi de nepotul Eugen (d. 1891). În 1932 va fi înmormântată în parcela familiei şi Emilia, fiica sa.

Bibliografie

• Cosma, Aurel - Bănăţeni de altă dată, vol. I, Timişoara, 1933
• Cosma, Aurel - Prin Timişoara de altădată, Editura Facla, 1977