Anul:1916
de la Enciclopedia României
(Redirecționat de la 1916)
← | 1900 | 1901 | 1902 | 1903 | 1904 | 1905 | 1906 | 1907 | 1908 | 1909 | 1910 | 1911 | 1912 | 1913 | 1914 | 1915 | 1916 | 1917 | 1918 | 1919 | 1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963 | 1964 | 1965 | 1966 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1976 | 1977 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | → |
S-a întâmplat în România, în anul 1916, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 109 ani.
Cuprins
Evenimente
- 24 ianuarie: Se serbează pentru prima oară, la Bucureşti, Unirea Principatelor Române.
- mai: Se deschide Muzeul "Kalinderu", înfiinţat prin testamentul lui Ion I. Kalinderu.
- 4/17 august: Se semnează la Bucureşti Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte. Printre condiţiile intrării României în război de partea Antantei se stipula şi satisfacerea dezideratului Unirii cu România a teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria.
- 14/27 august: România declară război Austro-Ungariei.
- 15/28 august: După doi ani de neutralitate (1914-1916) România intră în primul război mondial alături de Antanta, pentru eliberarea Ardealului.
- 15 august: Se înfiinţează arma "Artilerie antiaeriană" prin constituirea la Bucureşti a primei subunităţi de artilerie antiaeriană.
- 16/29 august: Trupele române intră în oraşul Braşov.
- 17/30 august: Germania declară război României.
- 19 august/1 septembrie: Bulgaria şi Turcia declară război României.
- 19 august/1 septembrie: Începe bătălia de la Turtucaia, care va dura până la 24 august/6 septembrie. Armata română este înfrântă, pierzând mii de morţi şi 25.000 prizonieri.
- 22 august/4 septembrie: Bătălia de la Bazargic, care se va încheia la 26 august/8 septembrie cu înfrângerea şi retragerea trupelor ruso-române. Oraşul este ocupat de trupele germano-bulgaro-turce.
- 23 august/5 septembrie: Trupele române intră în Orşova.
- 26 august/8 septembrie: Trupele române evacuează Silistra.
- 27 august/9 septembrie: Bătălia de la Şelimbăr, câştigată de armata română, care înaintează în urma victoriei până la Răşinari şi Orlat.
- 1/14 septembrie: Trupele ruso-române din Dobrogea încep retragerea spre linia Rasova-Cobadin-Tuzla.
- 1/14 septembrie: Începe bătălia de la Merişor-Petroşani. Se va încheia la 9/22 septembrie cu retragerea trupelor române pe linia vechii frontiere.
- 3/16 septembrie: Bătălia de pe linia Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla. Puternica ofensivă germano-bulgaro-turcă condusă de generalul von Mackensen e oprită de trupele româno-ruse. Bătălia se încheie în 8/21 septembrie.
- 12/25 septembrie: Bucureştiul este bombardat de aviaţia germană.
- 12/25 septembrie: Este reocupat de către armata română oraşul Petroşani, în urma unei puternice contraofensive efectuate de către aceasta.
- 13/26 septembrie-15 septembrie/28 septembrie: Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord, în urma căreia armata română e obligată să se retragă.
- 16/29 septembrie: Bătălia de la Praid-Sovata, încheiată în 20 septembrie/3 octombrie. A fost ultima acţiune ofensivă a armatei române pe frontul din Transilvania.
- 18 septembrie/1 octombrie: Bătălia de la Petroşani, încheiată la 20 septembrie/3 octombrie, în urma căreia armata română se retrage pe linia vechii frontiere.
- 18 septembrie/1 octombrie: Începe manevra de la Flămânda, prin care Armata Română spera să înlăture pericolul reprezentat de armatele Puterilor Centrale ce atacau dinspre Bulgaria. Tot în aceeaşi zi începe ofensiva Armatei române de Dobrogea, având tot scopul de a opri avansarea trupelor germano-turco-bulgare. Manevra de la Flămânda a eşuat din mai multe cauze, trupele Puterilor Centrale neputând fi oprite.
- 20 septembrie/3 octombrie: La presiunea puternicei ofensive austro-ungare armata română începe retragerea generală din Transilvania.
- 24 septembrie/7 octombrie: Bătălia de la Braşov, în urma căreia Armata a 2-a română este obligată să se retragă pe crestele Carpaţilor.
- 28 septembrie/11 octombrie: Începe prima bătălie de la Oituz, ce se va încheia la 14/27 octombrie, cu victoria armatei române care respinge atacul armatelor germano-austro-ungare şi printr-o singură contraofensivă restabilesc linia frontului pe vechea frontieră din Carpaţi.
- 30 septembrie/13 octombrie: Bătălia de la Predeal. Armata germano-austro-ungară încearcă să străpungă frontul românesc spre Valea Prahovei, dar românii rezistă şi ofensiva eşuează, oprindu-se în data de 10 octombrie/23 octombrie.
- 30 septembrie/13 octombrie: Se declanşează ofensiva germano-austro-ungară la Dragoslavele, în regiunea Câmpulung. Se va încheia la 15 noiembrie/28 noiembrie.
- 1 octombrie/14 octombrie: Armata a 4-a română (general Prezan) încheie retragerea, oprindu-se pe crestele Carpaţilor.
- 3 octombrie/16 octombrie: Soseşte în România misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.
- 3 octombrie/16 octombrie: Începe o puternică ofensivă a armatelor germano-austro-ungare pe văile Oltului şi Topologului, ce se va încheia la data de 14 noiembrie/27 noiembrie. Inamicul ocupă oraşele Râmnicu Vâlcea (12 noiembrie/25 noiembrie) şi Curtea de Argeş (14 noiembrie/27 noiembrie).
- 6 octombrie/19 octombrie-8 octombrie/21 octombrie: O puternică ofensivă germano-bulgară străpunge frontul româno-rus din Dobrogea.
- 9 octombrie/22 octombrie: Oraşul Constanţa este ocupat de trupele germano-bulgare.
- 10 octombrie/23 octombrie-16 octombrie/29 octombrie: Prima bătălie de la Târgu Jiu, în care trupele române conduse de generalul Ion Dragalina resping o puternică ofensivă inamică. În această bătălie se remarcă prin vitejie Ecaterina Teodoroiu, supranumită ulterior "Eroina de la Jiu".
- 28 octombrie/10 noiembrie-2 noiembrie/15 noiembrie: A doua bătălie de la Oituz. Puternica ofensivă germano-austro-ungară se zdrobeşte de rezistenţa îndârjită a trupelor române.
- 29 octombrie/11 noiembrie-4 noiembrie/17 noiembrie: A doua bătălie de la Târgu Jiu. Frontul românesc este rupt, trupele inamice ocupă oraşul Târgu Jiu (2 noiembrie/15 noiembrie) şi pătrund în Câmpia Olteniei.
- 1 noiembrie: Se înfiinţează Legaţia română la Stockholm.
- 8 noiembrie/21 noiembrie: Oraşul Craiova este ocupat de trupele germane.
- 10 noiembrie/23 noiembrie: Dunărea este forţată la Zimnicea de armatele germano-bulgare.
- 11 noiembrie/24 noiembrie: Râul Olt este forţat la Stoieneşti de către armata germano-austro-ungară care începe astfel operaţiunile în Câmpia Munteniei.
- 12 noiembrie/25 noiembrie: Autorităţile române părăsesc Bucureştiul şi încep retragerea spre Iaşi.
- 15 noiembrie/28 noiembrie: Eroica şarjă a Regimentului 2 Roşiori de la Prunaru-Vlaşca, soldată cu pierderi grele pentru ostaşii români.
- 16 noiembrie/29 noiembrie-20 noiembrie/3 decembrie: Bătălia de pe Neajlov şi Argeş ("bătălia pentru Bucureşti"), cea mai mare operaţiune de pe frontul românesc din anul 1916. Armata română este înfrântă şi se retrage, lăsând Bucureştiul în mâna inamicului.
- 20 noiembrie/3 decembrie: Guvernul României părăseşte Bucureştiul şi se retrage la Iaşi.
- 23 noiembrie/6 decembrie: Bucureştiul este ocupat de trupele germano-austro-ungare, după ce în prealabil armata română se retrăsese din Capitală.
- 23 noiembrie/6 decembrie: Oraşul Ploieşti este ocupat de trupele germane.
- 24 noiembrie/7 decembrie: Grupul "Cerna" capitulează pe Olt, după ce străbătuse 200 km prin spatele liniilor inamice.
- 25 noiembrie/8 decembrie-29 noiembrie/12 decembrie: Bătălia de pe Cricov; trupele române se retrag spre Râmnicu Sărat.
- 29 noiembrie/12 decembrie: Apare primul număr al ziarului oficial al autorităţilor germane de ocupaţie, "Bukarester Tageblatt" (Gazeta Bucureştilor), în limbile germană şi română.
- decembrie: Se înfiinţează la Darniţa, Ucraina, Corpul Voluntarilor ardeleni şi bucovineni, constituit din români din monarhia austro-ungară căzuţi prizonieri la ruşi. Corpul voluntarilor va lupta în continuare alături de armata română începând din vara anului 1917 şi până la încetarea ostilităţilor, în 1919.
- 1 decembrie/14 decembrie: În Bucureşti se instalează administraţia militară inamică.
- 9 decembrie/22 decembrie-14 decembrie/27 decembrie: Bătălia de la Râmnicu Sărat. Trupele ruso-române se retrag spre Focşani şi Siretul inferior.
- 9 decembrie/22 decembrie-3 ianuarie/16 ianuarie1917: Bătălia de la Caşin. O nouă ofensivă lansată de trupele germano-austro-ungare este oprită pe valea Caşinului, valea Şuşiţei şi valea Putnei, linie de o mare importanţă strategică, ce completa linia de fortificaţii Focşani-Nămoloasa.
- 11 decembrie/24 decembrie: Se formează la Iaşi guvernul I. I. C. Brătianu-Take Ionescu.
- 22 decembrie 1916/4 ianuarie 1917 - 27 decembrie 1916/9 ianuarie 1917: Puternic atac germano-austro-ungar asupra liniei Milcovului, în urma căruia inamicul ocupă Brăila şi ulterior atinge linia Siretului, unde frontul se va stabiliza.
- 25 decembrie/7 ianuarie 1917: Trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Focşani.
- 25 decembrie/7 ianuarie 1917: Se înfiinţează ordinul militar de război "Mihai Viteazul", cu trei clase.
- 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie/18 ianuarie 1917: Bătălia de la Pralea. Armata română câştigă o mare victorie şi o importantă modificare a liniei frontului pentru a ţine sub control valea Şuşiţei.
- Se înfiinţează Muzeul de antichităţi din Iaşi.
- Constantin Brâncuşi realizează prima Coloană a sărutului, care va deveni motiv sculptural pentru fiecare stâlp din Poarta sărutului din 1935 de la Târgu Jiu.
- Ştefan Dimitrescu pictează pânza Morţii de la Caşin.
Literatură
- Apare volumul de versuri al lui George Bacovia, Plumb.
- Se publică lucrarea Despre români de Constantin Giurescu.
- Octavian Goga publică lucrarea Cântece fără ţară.
- Vede lumina tiparului "Parodii originale" de George Topârceanu.
- Apare Clopotele din mânăstirea Neamţu de Gala Galaction.
- Publicarea operei Golanii de Liviu Rebreanu.
- Debutează Lucian Blaga în revista Pagini literare, care apare la Arad între 1/13 martie-15/28 iunie 1916.
Naşteri
- 8 noiembrie: Cornelia Bodea, istoric, membră a Academiei Române.
Decese
- Ion Dragalina - general, comandantul Armatei 1 Române este rănit mortal în luptele din luna octombrie din defileul Jiului.
- Nicolae Teclu (n. 1839) - chimist, arhitect, profesor, academician, inventator al becului de gaz, cu regulator de curent ("becul Teclu"), brevetat în 1890, care produce o flacără mai fierbinte decât Becul Bunsen şi deci este superior acestuia. Folosirea acestui tip de arzător este răspândită în România, dar şi în întreaga lume.