Anul:1919
de la Enciclopedia României
(Redirecționat de la 1919)
← | 1900 | 1901 | 1902 | 1903 | 1904 | 1905 | 1906 | 1907 | 1908 | 1909 | 1910 | 1911 | 1912 | 1913 | 1914 | 1915 | 1916 | 1917 | 1918 | 1919 | 1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963 | 1964 | 1965 | 1966 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1976 | 1977 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | → |
S-a întâmplat în România, în anul 1919, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 106 ani.
Cuprins
Evenimente
- Cercurile liberale înfiinţează societatea petroliferă Creditul Minier, prima cu capital exclusiv românesc.
- 8 ianuarie: Are loc Adunarea de la Mediaş a Consiliului Naţional Săsesc, prin care populaţia de etnie germană din Banat şi Transilvania aprobă şi susţine Unirea de la 1 decembrie 1918.
- 14 aprilie: este adoptat calendarul gregorian. 1 aprilie stil vechi devine astfel 14 aprilie stil nou.
- 16 aprilie, se declanşează ofensiva armatei române împotriva Ungariei bolşevice. Flancul sudic al dispozitivului românesc porneşte ofensiva din comuna Hălmagiu, judeţul Arad, pe două direcţii principale: Oradea peste Dealul Mare şi Arad pe direcţia Vârfurile-Ineu. Ofensiva se va încheia in luna august a aceluiaşi an prin ocuparea capitalei maghiare, Budapesta.
- 19 aprilie: Trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu eliberează oraşul Beiuş, judeţul Bihor.
- Apare la Bucureşti revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.
- 20 aprilie: Trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu eliberează oraşul Oradea.
- 25 aprilie: Se înfiinţează arma Justiţie Militară, prin decretul-lege nr. 1625.
- 1 august: Se înfiinţează arma Tancuri, prin înfiinţarea primei subunităţi de tancuri din armata română.
- 2 august: A fost înfiinţată de către Constantin Tănase, la Bucureşti, compania “Cărăbuş”. S–a jucat în deschidere piesa de revistă “Pisică de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu.
- Trupele române intră în Timişoara. Se instaurează administraţia românească în Banat. (vezi şi Unirea Banatului cu România)
- Armata bolşevică maghiară capitulează, în Ungaria, în faţa trupelor române.
- 4 august: Defilarea trupelor române în capitala Ungariei, Budapesta, după alungarea trupelor roşii ale lui Béla Kun.
- 10 august: Adunare la Timişoara a şvabilor din Banat, la care aceştia consimt unirea proclamată la Alba Iulia.
- 6 septembrie: Se înfiinţează Partidul German din România.
- 10 septembrie: Se semnează la Saint-Germain en Layle tratatul de pace între Puterile Aliate şi Austria, prin care Austria capătă configuraţia teritorială prezentă şi este recunoscută, printre altele, unirea Bucovinei cu România.
- 12 septembrie: Se înfiinţează Universitatea din Cluj, cu patru facultăţi. Primul rector este Sextil Puşcariu.
- 27 septembrie: Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Artur Văitoianu.
- La Bucureşti ia fiinţă societatea corală Cântarea României, condusă de Marcel Botez.
- 24 noiembrie: Coalizarea Partidului Naţional Român, Partidului Ţărănesc, Partidului Naţionalist-Democrat şi a altor partide mai mici, în „Blocul Democratic”, care va obţine majoritatea în alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii.
Naşteri
- 9 august: Lola Bobescu - violonistă.
- 21 noiembrie: Mihai Flamaropol - fotbalist şi hocheist, antrenor de hochei pe gheaţă, scriitor
Decese
- 4 aprilie: Ioan Ciordaş - avocat, delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Naţional (n. 1877).
- 19 iunie: Petre P. Carp - om politic, diplomat, fondator al Societăţii Junimea, preşedinte al Partidului Conservator, prim-ministru.
- 21 iulie: Eremia Grigorescu - general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ulterior ministru de război (n. 1863).
- 10/16 noiembrie: Maria Cuţarida-Crătunescu - prima femeie medic din România.
- 19 noiembrie: Alexandru Vlahuţă - scriitor.
- Coriolan Pop - avocat, primul prefect român al judeţului Bihor.