Abrud
de la Enciclopedia României
Oraşul Abrud Judeţul Alba (AB) |
|
Localităţi componente |
---|
Abrud-sat, Gura Cornei, Soharu |
Amplasarea localităţii în judeţul Alba | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1271 |
Suprafaţă | 24.5 km² |
Populaţie | 6195 locuitori (2007) |
Densitate | 252.86 loc./km² |
Altitudine medie | 600-777 metri n. m. |
Primar | Ioan Tiberiu Raţiu (PDL) |
Index oraşe în judeţul Alba |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Oraşul Abrud se află în judeţul Alba, situat în depresiunea omonimă, la confluenţa pârâului Cerniţa cu râul Abrud, la 65 km nord-vest de municipiul Alba Iulia. Din punct de vedere administrativ, Abrudul are în componenţa sa trei localităţi: Abrud-sat, Gura Cornei şi Soharu
Cuprins
Istoric
Localitatea este cunoscută în legătură cu mineritul aurului încă din epoca daco-romană, sub numele de Abruttus.În perioada stăpânirii romane (106-275 d. Hr.) aşezarea este cunoscută sub numele de Alburnus Minor. În această perioadă localitatea era apărată de o fortificaţie.
În documentele medievale localitatea apare uneori sub numele de Oppidum montanum, iar prima atestare documentară cu numele de Abruth sau terra Obruth apare în anul 1271. Alte apariţii documentare datează din 1320, când i se spune Abrudbanya, din 1427, când poartă numele Civitas Altemburg şi în fine în 1750 când apare pentru prima dată cu numele Abrud'.
Din perioada medievală se mai ştie că în anul 1357 primeşte privilegii urbane, iar în anul 1491 i se acordă statutul de oraş liber. Până în secolul al XV-lea el era organizat după legile româneşti. Tot în Evul Mediu, începând cu secolul al XIV-lea, se dezvoltă tot mai mult pe seama exploatărilor aurifere din împrejurimi.
Abrudul se remarcă în istorie ca centru revoluţionar prin excelenţă. Abrudenii participă la mai multe răscoale în secolul al XVIII-lea, care culminează în anul 1784 cu răscoala ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cu centru important la Abrud. Şase decenii mai târziu, în anul revoluţionar 1848 regăsim oraşul Abrud ca unul din cele mai importante centre ale revoluţiei. Anul următor, în 1849 suferă distrugeri masive în urma luptelor dintre românii conduşi de Avram Iancu şi trupele insurgente maghiare. Abrudenii au luat parte şi la alte momente importante din istoria naţională. Ei au luptat în Războiul de Independenţă şi la Marea Unire din 1918.
Obiective turistice
- Bierica reformată calvină care a fost construită în jurul anului 1700, din Piaţa Eroilor
- Biserica romano-catolică ce datează din secolele al XV-lea - al XVIII-lea, de pe strada Detunata
- Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli” ce datează din 1787
- Casa lui Ioan Boeriu, vice-prefect de legiune şi primar al oraşului Abrud în anii 1848-1849.
- Casa în care a fost deţinut tribunul Petru Dobra în anul 1849.
- Casa în care a locuit între anii 1821-1849 martirul Ioan Buteanu, prefect al Zarandului în revoluţia de la 1848-1849.
Demografie
Conform recensământului din 2002 în Abrud majoritatea covârşitoare a populaţiei era de etnie română (6.080), existând şi o minoritate maghiară (76) şi germană (3), alături de alte naţionalităţi (36). De-a lungul timpului populaţia a evoluat după cum urmează:
<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Abrud" ymin=0 ymax=9000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,4200 1880,7462 1890,7568 1900,8318 1910,7749 1920,6325 1930,7122 1941,5401 1956,4411 1966,5150 1977,5315 1992,6729 2002,6195 </lines>
Transport
Abrudul este nod rutier şi posedă legătură de cale ferată îngustă (mocăniţă).
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Institutul de arheologie "Vasile Pârvan"
Bibliografie recomandată
- Furduiu, Ilie - Abrud, pagini de eroism, Altip, Alba Iulia, 2001, ISBN 973-8141-24-9
- Hădărean, Remus - Normalist la Abrud, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007 ISBN 978-973-133-054-9