Alexandru al III-lea cel Rău
de la Enciclopedia României
| Alexandru al III-lea cel Rău | ||
 | ||
| Născut | ? | |
| Decedat | 20/30 martie 1597, Istanbul | |
| Ocupaţie | domnitor | |
| Părinţi | Bogdan Lăpuşneanu | |
Alexandru al III-lea cel Rău (n. ? – m. 20/30 martie 1597, Istanbul), domn al Ţării Româneşti (cca. 29 octombrie/8 noiembrie 1592 – cca. 22 august/1 septembrie 1593).
Biografie
Fiul declarat al lui Bogdan Lăpuşneanu, obţine domnia Moldovei de la sultan la 28 mai/7iunie 1592 în locul lui Aron Tiranul care fusese mazilit. Datorită conflictului dintre susţinătorii celor doi, Aron este repus pe tron pentru a se putea achita de datorii, iar Alexandru este numit în Ţara Românească, în locul lui Ştefan Surdul (cca. 8/18 iulie 1592). Pentru aceasta, s-a îndatorat cu mari sume de bani la diverşi creditori care l-au însoţit la Bucureşti.
Noul domn, care „îmbătat de fastul barbar al domniei, contractase multe datorii, cu neputinţă de a fi suportate”, scrie Baltasar Walther, a introdus o fiscalitate excesivă, menită achitării sumelor contractate. Alexandru asuprea rău pe supuşii săi pentru că făcuse datorii de până la suma de „zece poveri de aur”, a domnit ca un tiran, tăind o serie de boieri complotişti. Urmăreşte chiar executarea banului Craiovei, Mihai, pe care îl obligă să afirme că nu este fiu de domn.
O latură pozitivă a domniei sale este legată de subvenţionarea construcţiei mănăstirii Prodomos de la muntele Sinai. Aceste măsuri, precum şi aducerea în Sfatul Domnesc a unor elemente greceşti, au dus la dorinţa boierilor de a-l înlătura. Unii dintre aceştia merg la Poartă pentru a cere înlocuirea lui cu banul Mihai. Mazilirea s-a produs în august - septembrie 1593. Un agă l-a ridicat şi l-a dus la Istanbul, unde putea fi mai bine supravegheat de către creditorii săi. Acuzat de uneltiri împotriva Porţii, de către adversarii săi, este sugrumat în locuinţa sa, în ziua de Florii a anului 1597.
Bibliografie
- Ciobanu, Tiberiu, Domnii scurte dar însemnate în istoria românilor, Editura Zamolsara, Timişoara, 2007
- Idem, Domnitori români mai puţin cunoscuţi, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2005
- Giurescu, Constantin, C., Giurescu, Dinu, C., Istoria Românilor, vol. 2, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
- Mărculeţ, Vasile, Ştefănescu, Alexandru, Marcu, George ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
- Rezachevici, Constantin, Enciclopedia Domnilor Români. Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. 1, sec. XIV-XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
- Tudoran, Pompiliu, Domnii trecătoare-Domnitori uitaţi, Editura Facla, Timişoara, 1983