Bătălia de la Ojogeni

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Bătălia de la Ojogeni (23 noiembrie/3 decembrie 1639), dintre Vasile Lupu (1634 – 1653), domnul Moldovei şi Matei Basarab (1632 – 1654), domnul Ţării Româneşti, pentru tronul muntean.

Pacificarea părţii asiatice a Imperiului Otoman a permis revenirea în forţă a sultanului Murad IV (1623 – 1640) pe frontul diplomatic european. Astfel, relaţiile lui Matei Basarab cu puterile creştine, rivale Porţii, cum ar fi Imperiul Habsburgic, Veneţia, Polonia şi Transilvania, i-au făcut pe demnitarii otomani să decidă înlăturarea acestuia din domnie. În acest joc de interese, Vasile Lupu obţine tronul Moldovei pentru Ioan, unul dintre fiii săi, care va primi şi firman de domnie, iar pentru sine, promisiunea că, odată cu înlăturarea rivalului său de pe tronul Ţării Româneşti, acesta îi va aparţine (trimisese 300 000 de taleri la Constantinopol şi promisese creşterea treptată a tributului). Principele Transilvaniei, hanul tătar şi paşalele de la Dunăre au primit poruncă să-l sprijine pe noul pretendent.

Armatele sale ajung la Focşani, la 22 noiembrie 1639, de unde Vasile Lupu face cunoscut muntenilor şi moldovenilor că sub autoritatea sa a unit cele două ţări româneşti. Confruntarea militară dintre cele două oşti s-a desfăşurat la Ojogeni [jud. Ilfov], pe râul Prahova (la vărsarea în râul Ialomiţa), unde Vasile Lupu este înfrânt. Iniţial, acesta a încercat să atragă oastea munteană în câmp deschis, pentru a facilita intrarea în luptă a cavaleriei tătare şi a celei moldovene. În aşteptarea momentului decisiv al confruntării, unii dintre oştenii săi s-au îndepărtat de tabără, jefuind gospodăriile muntene până pe cursul superior al Prahovei. Atacul lui Matei Basarab a survenit pe neaşteptate şi a surprins nepregătită tabăra rivală.

Cu această ocazie, Vasile Lupu a pierdut şi cea mai mare parte a averilor sale, pe care domnul muntean, în semn de supunere faţă de puterea suzerană, le-a trimis la Constantinopol. În aceste împrejurări, sultanul a decis reconfirmarea lui Matei Basarab în domnie.

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011