Bătălia pentru Dobrogea (aprox. 55 – 48 î.Hr.)

Atacurile asupra cetăţilor greceşti din Dobrogea (aprox. 55 – 48 î.Hr.). Campania lui Burebista pentru cucerirea litoralului pontic.

În contextul înfrângerii lui Antonius Hybrida, guvernatorul Macedoniei, de către o coaliţie a grecilor, sciţilor şi bastarnilor (61 î.Hr.), Burebista a conştientizat pericolul venit din partea romanilor şi avantajele economice generate de poziţia cetăţilor greceşti la Pontus Euxinus (Marea Neagră). De aceea, a hotărât aducerea acestora în confederaţia supusă autorităţii sale.

Această acţiune a fost premeditată şi pregătită minuţios. Mai întâi a fost atacată Olbia (azi Parutino, Ucraina), aşezată la vărsarea Bugului în mare, zidurile sale au fost străpunse şi oraşul pustiit, probabil prin 55 î.Hr. (conform relatărilor lui Dion Chrysostomus). Au urmat Tyras, Histria (supusă unui greu asediu), Tomis (cucerit după trei ani de lupte pentru teritoriul agricol şi după un îndelungat asediu), Callatis, Odessos, Mesembria (unde sunt atestaţi trei strategi în luptă cu Burebista ), Dionysopolis şi, cea mai sudică, Apollonia, toate supuse atacurilor militare sau intrate de bună voie în stăpânirea regelui get, care, după spusele lui Dion Chrysostomus, a ajuns să stăpânească întreg litoralul pontic, de la Olbia până la Apollonia.

Indiferent de metodele folosite, oraşele greceşti au recunoscut autoritatea lui Burebista, plătindu-i anumite sume de bani, şi-au continuat activităţile economice. Alături de acestea, el a inclus în stăpânirea sa şi teritoriile de la sud de Dunăre, până în Balcani şi litoralul Mării Negre: „în câţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut chiar şi de romani” (Strabon).

Campania politică l-a adus într-o stare conflictuală cu Roma, deoarece unele dintre cetăţile greceşti fuseseră deja incluse în „Orbis Romanum” şi puternica sa construcţie statală ajunsese la graniţa Imperiului.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011