Blaj

Municipiul Blaj Judeţul Alba (AB)

Localităţi componente
Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Petrisat, Tiur, Veza, Mănărade, Spătac

Amplasarea localităţii în judeţul Alba
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1271
Suprafaţă	7.25 km²
Populaţie	20765 locuitori (2007)
Densitate	2864.14 loc./km²
Altitudine medie	257 metri n. m.
Primar	Gheorghe Valentin Rotar (PDL)
Pagină web	Siteul oficial al primăriei

Index municipii în judeţul Alba
Aiud Alba Iulia Blaj Sebeş

Index municipii în România

Adjud Aiud Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Băileşti Bârlad Beiuş Bistriţa Blaj Botoşani Brad Brăila Braşov Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Caracal Caransebeş Carei Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung-Muscel Cluj-Napoca Codlea Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dej Deva Dorohoi Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Făgăraş Fălticeni Feteşti Focşani Galaţi Gheorgheni Gherla Giurgiu Hunedoara Huşi Iaşi Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Moineşti Moreni Motru Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Orăştie Orşova Paşcani Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Săcele Salonta Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Târnăveni Tecuci Timişoara Topliţa Tulcea Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Vatra Dornei Vulcan Zalău

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Municipiul Blaj se află în judeţul Alba, amplasat în Podişul Târnavelor, la confluenţa Târnavei Mici cu Târnava Mare.

Administraţie

Municipiul are şase sate în componenţă: Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Petrisat, Tiur şi Veza, altele două sate aparţinând de acesta şi anume Mănărade şi Spătac.

Istoric

Pe teritoriul municipiului Blaj s-au descoperit urme foarte vechi de locuire, cele mai vechi datând din prima epocă a fierului (Hallstatt), cultura Ciumbrud (secolele 7-6 î. Hr.).

Prima atestare documentară a localităţii este din anul 1271, sub numele de terra sau villa Herbordi, iar în anul 1313 localitatea este atestată cu numele terra Blasii filii Herbordi. În anul 1393 intră în stăpânirea nobilului Blazius, iar în anul 1535 nobilul Ştefan Bagdi construieşte un palat. Dreptul de a ţine târguri săptămânale l-a obţinut în anul 1617.

În anul 1687 la Blaj se semnează tratatul între Imperiul Habsburgic şi Principatul autonom al Transilvaniei, prin care se recunosc privilegiile Ardealului şi domnia ereditară a principelui ardelean Mihai Apafi I. Inocenţiu Micu-Klein a mutat aici reşedinţa episcopiei greco-catolice de la Făgăraş în anul 1737.

Blajul devine astfel un puternic centru cultural românesc, inclusiv prin deschiderea unei tipografii (1747), a unui seminar şi a două şcoli (1754). În a doua jumătate a secolului XVIII şi începutul secolului al XIX-lea la Blaj se dezvoltă curentul numit "Şcoala Ardeleană", curent românesc cultural novator, care a adus argumente istorice, filologice şi demografice privind originea latină a poporului român, privind unitatea etnică şi continuitatea sa pe acest teritoriu.

În anul 1848, între 3/15-5/17 mai la Blaj a avut loc, pe Câmpia Libertăţii, o mare adunare naţională românească (au participat aproximativ 40.000 de români) care a revendicat drepturile istorice ale naţiunii române din Ardeal şi a protestat împotriva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria.

În anul 1993 oraşul Blaj a fost declarat municipiu.

Obiective turistice

Câmpia Libertăţii

• Câmpia Libertăţii
• Monumentul dedicat Marii Adunări de la Blaj din 3/15 mai 1848, ridicat pe Câmpia Libertăţii, împreună cu 32 busturi reprezentând personalităţi româneşti importante ale epocii.
• Palatul episcopal (1535)
• Catedrala greco-catolică (1738)
• Biserica parohială (1770)

Demografie

Populaţia istorică

<lines size=420x180 title="Evoluţia populaţiei din municipiul Blaj" ymin=0 ymax=23000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,5554 1880,5934 1890,6989 1900,8150 1910,8885 1920,8583 1930,10458 1941,15762 1956,13171 1966,17798 1977,20826 1992,22425 2002,20765 </lines>

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în municipiul Blaj majoritatea populaţiei era de etnie română (17091), existând şi o minoritate maghiară (1697) şi germană (63), alături de alte naţionalităţi (1914).

Transport

Municipiul Blaj este nod rutier şi posedă legătură de cale ferată.

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
• Institutul de arheologie "Vasile Pârvan"

Bibliografie recomandată

• Hinescu, Ana - Oameni de ieri şi de azi ai Blajului. Mic dicţionar, Eventus, Blaj, 1994 ISBN 973-96623-0-7
• Manciulea, Ştefan - Aici e pământul sfânt al Blajului, Buna Vestire, Blaj, 2003 ISBN 973-8452-29-5
• Manciulea, Ştefan - Istoria Blajului. Monografie istorică şi culturală, Astra Despărţământul "Timotei Cipariu", Blaj, 2001 ISBN 973-99441-9-1
• Petrescu, Lucian - Istoria Blajului şi marea sa importanţă în istoria neamului românesc, Dosoftei, Iaşi, 1997 ISBN 973-9135-56-0
• Popa, Ioan - Blajul. Biografii paralele, Alba Iulia, 1998
• Popa, Ioan - Blajul. Dialoguri subiective, Astra Despărţământul "Timotei Cipariu", Blaj, 2002 ISBN 973-85317-5-6
• Tatai-Baltă, Cornel - Blajul în imagini, Altip, Alba Iulia, 2002, ISBN 973-8141-34-6
• Tatai-Baltă, Cornel - Din arta şi cultura Blajului, Altip, Alba Iulia, 200o ISBN 973-99644-3-5