Constantin Flondor
de la Enciclopedia României
Constantin Flondor | ||
Naţionalitate | român | |
Născut | 1936, Cernăuţi, Ucraina | |
Ocupaţie | pictor |
Constantin Flondor (n. 1936, Cernăuţi), pictor.
Biografie
S-a născut în familie înrudită cu a marelui unionist Iancu Flondor, iar în 1940 s-a refugiat cu familia la Bucureşti. Destinul îl aduce în 1950 la Timişoara, ca elev al Liceului de Arte Plastice, acelaşi liceu pe care avea să-l conducă ani buni mai târziu, ca director. După studiul picturii, ca student al Institutului „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, se întoarce la Timişoara, unde lucrează ca pictor executant la Opera Română şi la Teatrul Maghiar. Din 1962 este profesor la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. Din 1991 este cadru didactic universitar la Facultatea de Arte Plastice, ocupând între anii 1996-1999 funcţia de decan.
Activitatea artistică
In anii ’60 Timişoara a fost centrul unei experienţe plastice ce ne plasează într-o concordanţă de timp şi spaţiu cu arta europeană. Trei artişti timişoreni – Constantin Flondor, Ştefan Bertalan şi Roman Cotosman (de curând dispărut) – au fost preocupaţi de experienţe în domeniul artei şi cercetării vizuale. Aşa s-a născut grupul „111“, ulterior acesta devenind grupul „Sigma“, cel care, in 1969, participa cu mult succes la Bienala de Artă Constructivistă de la Nürenberg, împreună cu criticul Octavian Barbosa. Acesta a fost unul dintre momentele cele mai importante de afirmare a plasticii românesti, din punct de vedere al cercetărilor în domeniul limbajului plastic, al afirmării unei mişcări de grup, al unei politici de promovare a noilor idei şi în domeniul pedagogiei plastice. Constantin Flondor a influenţat întreaga suflare artistică de pe malul Begăi, dar mai ales, este notabila experienţă în domeniul cercetării vizuale făcută la Liceul de Artă din Timişoara. În toate aceste proiecte, Constantin Flondor s-a angrenat cu toată convingerea, iar la începutul acestui an a pus la dispoziţia publicului iubitor de artă un album care rezuma un parcurs extrem de interesant aruncă o privire înapoi şi trece în revistă felul în care el a trăit două tipuri de experienţe plastice, făcute din perspective diferite.
Constantin Flondor a făcut de-a lungul anilor instalaţii, performance, a scris, a practicat mail-art, a făcut film, a desenat, a pictat, a avut intervenţii în natură, împreună cu alţi artişti şi cu elevii liceului din Timişoara, a cercetat înţelesurile lumii vii, a fost preocupat de structura, de construcţia şi de logica fenomenelor din mediul ambiant, într-un cuvânt putem spune ca el a preferat metoda hazardului. După o asemenea experienţă în perioada anilor ’80 se întoarce la pictură, construindu-şi mecanismele laboratorului sau în relaţie cu natura, pe alte coordonate. De la elaborarea unor construcţii, reprezentând elemente care pun în valoare sistemul într-un raport ce urmăreşte integritatea unui sistem vizual, deschiderea unor căi de comunicare, ce aveau ca scop introducerea limbajului artistic în ansamblul existenţei noastre, întoarcerea la pictură se petrece sub semnul contemplaţiei, aşa cum spune şi pictorul, „un fel de a privi cu grijă, de a privi îndelung, cu admiraţie, de a cunoaşte prin revelaţie“.
Pictura lui Constantin Flondor este un exerciţiu extrem de necesar pentru contemporanul nostru, în această goană superficială cu care devorăm mai ales vizual lumea în care trăim. Pentru Constantin Flondor, pictura este un poem transpus cu măiestrie, recuperată printr-o experienţă profundă, prin cunoaştere, prin capacitatea artistului de a traversa şi de a atinge esenţe. Ulei, pastel, cărbune, creion, colaj, ţesătură de fire pe cadru de lemn, panou pal, tempera, ansamblu lumino-dinamic, construcţii, structuri gonflabile, lucrări spaţiale, fotografie, film, benzi colorate şi iarăşi acuarelă, montaj de fotografii, tuş, ţesături efemere şi altele, dar toate adunându-se, ordonându-se, organizându-se, respirând şi pulsând în grădinile lui Constantin Flondor, alcătuindu-le, spaţiu al fanteziei şi construcţie riguroasă, suspendate între cerul vindecător al artei şi infernul devorator al tehnicii, într-o împăcare generatoare de emoţie estetică şi de impuls meditativ. Premiat de Uniunea Artiştilor Plastici din România pictorul timişorean Constantin Flondor este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani care în cei aproximativ 50 de ani de creaţie, a traversat o experienţă complexă în domeniul cercetării interdisciplinare al experimentului plastic.
Bibliografie
- Primăria Timişoara, Referat pentru acordarea cetăţeniei de onoare a municipiului Timişoara, septembrie, 2008
Legături externe
- http://www.constantin-flondor.com/ Situl oficial al pictorului