Deva
de la Enciclopedia României
Municipiul Deva Judeţul Hunedoara (HD) |
|
Localităţi componente |
---|
Archia, Bârcea Mică, Cristur, Sântuhalm |
Amplasarea localităţii în judeţul Hunedoara | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1269 |
Suprafaţă | 34 km² |
Populaţie | 68.830 locuitori |
Densitate | 151 loc/km² |
Altitudine medie | 220 metri n. m. |
Primar | Mircia Muntean (PNL) |
Pagină web | Situl oficial al primăriei |
Index municipii în judeţul Hunedoara |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Deva este un municipiu situat în partea central-vestică a României, reşedinţă a judeţului Hunedoara. Este situat pe stânga văii râului Mureş, în Depresiunea Simeria-Deva, la poalele de nord-est ale Munţilor Poiana Ruscăi.
Cuprins
Istorie
- Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Cetatea Deva.
Prima atestare documentară a cetăţii şi deci a Devei datează din 1269, cu numele Castrum Deva, dar arealul localităţii a fost locuit încă din epoca de bronz. Cetatea a fost construită în secolul al XIII-lea în timpul invaziilor mongole.
Oraşul propriu-zis s-a dezvoltat în jurul cetăţii Deva şi a avut o importanţă deosebită, încă de timpuriu. În 1307 era reşedinţă voievodală, apoi a fost centru de district, stăpânit de Iancu de Hunedoara. Mai târziu, între secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea cetatea a fost amplificată, devenind una dintre cele mai puternice cetăţi din Transilvania. Cetatea a avut un rol de apărare în timpul incursiunilor otomane din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, iar după anul 1607 s-a aflat în proprietatea principilor Transilvaniei. În 1686 a fost ocupată de austrieci, iar în 1784 a fost asediată fără succes de ţăranii răsculaţi şi de minerii din Munţii Apuseni, în timpul răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan. În 1848 cetatea a fost sediul trupelor imperiale care au intervenit împotriva revoluţiei maghiare, iar în luna august a anului 1849 a fost distrusă ca urmare a exploziei depozitului de muniţii.
Demografie
La recensământul din 2002[1] populaţia municipiului Deva era de 69.257 locuitori, din care 61.787 români, 5.975 maghiari, 878 romi, 348 germani şi alţii.
<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=80000 colors=003153,F5B800,99BADD,964B00,964BB0 xlabel ylabel=5 grid=xy legend>
,total,români,maghiari, germani, rromi
1850,2129,1038,517,255,554 1880,3935,1842,1480,463,179 1890,4657,1996,2187,415,78 1900,7089,2509,4065,436,105 1910,8654,2417,5827,276,179 1920,7237,2606,3680,135,1544 1930,10509,5318,3708,398,2077 1941,15585,10585,3245,707,1048 1948,12959,9054,3113,180,1088 1956,16879,12227,3420,391,1559 1966,26286,21390,4078,655,229 1966,26286,21128,4059,668,721 1977,57435,49689,6396,831,895 1992,76207,68196,6426,685,1650 2002,69257,61787,5975,348,878 </lines>
Obiective turistice
- Cetatea Deva
- Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, în Castelul Magna Curia
- Castelul Magna Curia, construit în secolul XVI în stil mixt, renascentist şi baroc.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Bibliografie suplimentară
- Andriţoiu, Ion, Mărghitan, Liviu, Muzeul arheologic din Deva, 1972
- Dumitru, Dumitru F., Deva, 1979
- Floca, Octavian, Cetatea Deva, 1965
- Floca, Octavian, Deva, 1981
- Rus, Dumitru, Deva, 2002