Ghimbav

Oraşul Ghimbav Judeţul Braşov (BV)

Localităţi componente

Amplasarea localităţii în judeţul Braşov
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1342
Populaţie	5454 locuitori (2010)
Primar	Dorel Toma (PSD)
Pagină web	Site oficial al oraşului

Index oraşe în judeţul Braşov
Braşov Codlea Făgăraş Ghimbav Predeal Râşnov Rupea Săcele Victoria Zărneşti

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ghimbav este un oraş din judeţul Braşov, situat în vestul Depresiunii Braşov, pe râul omonim.

Istorie

Prima aşezare era amplasată la Câmpşor, pe locul actualului aerodrom. Mai târziu, vatra localităţii s-a mutat pe malul Ghimbăşelului, fiind cunoscut şi sub numele „satul de pe lângă sălcii”. De la această denumire germanii i-au spus Widenbach sau „râul cu sălcii”.

Ghimbavul de azi a fost înfiinţat de către coloniştii saşi care s-au aşezat aici în secolul al XIII-lea, primind privilegii din partea regalităţii maghiare în acest sens. Ei au convieţuit cu românii care se găseau aici şi care, au avut aşezarea lor pe malul drept al Ghimbăşelului, în timp ce saşii trăiau în cetatea de pe malul stâng.

Din cronicile săseşti medievale, se ştie că la momentul marii invazii tătare din 1241, construcţiile bisericeşti din piatră erau finalizate. Totuşi, tătari au devastat atunci oraşul şi încă de două ori, în 1285 şi în 1345.

În două documente din 1355 şi 1377 este menţionat „satul liber săsesc” Ghimbav, aparţinător districtului Braşov. În secolul al XV-lea cetatea este puternic fortificată, ea nefiind niciodată cucerită în luptă, doar predată.

În anul 2002, prin Legea 674, Ghimbavul a fost declarat oraş.

Demografie

La 1 ianuarie 2010, oraşul Ghimbav avea 5.454 locuitori.

Obiective turistice

• Biserica în stil gotic din secolele al XIV-lea –al XV-lea, refăcută în 1775
• Biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime” (1780), cu picturi murale în frescă
• Cetatea ţărănească din secolele al XIII-lea –al XV-lea, cu biserică evanghelică de incintă
• Casele din secolul al XVIII-lea

Stema oraşului

Stema oficială a oraşului Ghimbav a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 340/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află un semn de aur format dintr-un cerc surmontat de un "T". În vârful scutului, în câmp argintiu, se află 3 maci, având floarea roşie, tulpina şi frunzele verzi, ieşind dintr-o inimă roşie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Semnul de aur evocă marca juridică de odinioară a localităţii. Cei 3 maci simbolizează solidaritatea civică, curajul şi mărirea, care vin din inima omului şi sunt înfipţi în inima Ţării Bârsei. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Primăria Oraşului Ghimbav, Istoric, http://ghimbav.ro/gh/istoric.php