Giurgiu
de la Enciclopedia României
Municipiul Giurgiu Judeţul Giurgiu (GR) |
|
Localităţi componente |
---|
Amplasarea localităţii în judeţul Giurgiu | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1394 |
Suprafaţă | 47.6 km² |
Populaţie | 67700 locuitori (2010) |
Densitate | 1422.27 loc./km² |
Altitudine medie | 23 metri n. m. |
Primar | Lucian Iliescu (PNL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei municipiului |
Index municipii în judeţul Giurgiu |
---|
Giurgiu |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Giurgiu este un municipiu din judeţul Giurgiu, situat în extremitatea sudică a României, în sudul Câmpiei Burnas, pe stânga fluviului Dunărea, la 65 km sud de capitala ţării, Bucureşti, vis-à-vis de oraşul Ruse din Bulgaria.
Istorie
A fost primul oraş legat feroviar şi rutier de capitală. Staţia de cale ferată a fost inaugurată la 1 noiembrie 1869 (vedeţi şi articolul Calea ferată Giurgiu-Bucureşti). Din august 2005 circulaţia feroviară este întreruptă din cauza surpării podului de cale ferată din comuna Grădiştea, iar cei care practicau naveta pe ruta Bucureşti-Progresu-Giurgiu, fac un ocol prin oraşul Videle.
Obiective turistice
- Ruinele cetăţii medievale
- Turnul cu ceas construit din piatră de turci la începutul secolului al XVIII-lea pentru observaţii militare. A fost refăcut în secolul al XIX-lea când i s-a adăugat ceasul
- Clădirea Prefecturii vechi (1870-1903), azi sediul Muzeului judeţean
- Clădirea Tribunalului (1935), azi sediul Prefecturii
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1839)
- Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1840)
- Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1852)
- Biserica cu hramul „Sfânta treime”-Smârda (1864)
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” – Grecească (1864)
- Casa Dr. Caragea (1880)
- Bustul poetului „Mihai Eminescu”
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000