Grigore Antipa

Grigore Antipa
Născut		27/10 dec. 1867, Botoşani
Decedat		9 mar. 1944, Bucureşti
Ocupaţie		zoolog, ihtiolog, hidrobiolog, economist, ecolog, oceanolog, muzeolog
Membru al Academiei Române
Ales		14 mai 1910

Grigore Antipa (n. 27 noiembrie/10 decembrie 1867, Botoşani, judeţul Botoşani - d. 9 martie 1944, Bucureşti) a fost zoolog, ihtiolog, hidrobiolog, economist, ecolog, oceanolog, muzeolog. A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie; pioner în domeniul muzeologiei; autorul unor concepţii moderne în domeniul ecologiei, biosociologiei, bioeconomiei biosferei. A fost directorul Muzeului de istorie naturală din Bucureşti, unde a avut o contribuţie însemnată la organizarea colecţiilor pe baze filogenetice şi ecologice. Ca semn de recunoştiinţă pentru activitatea sa în cadrul muzeului, începând cu anul 1933, Muzeul de istorie naturală îi poartă numele.

Biografie

S-a născut în 10 decembrie 1867 în Botoşani. Între anii 1873-1877 a urmat şcoala primară în oraşul natal, iar mai apoi s-a înscris la cursurile liceale în Iaşi, pe care le-a urmat între anii 1877-1855. Între 1885-1891 studiază în Germania la universitatea din Jena. Aici, sub îndrumarea profesorilor Ernst Haeckel, Arnold Lang şi W. Kükenthal, îşi aprofundează studiile în domeniul biologiei evoluţioniste şi obţine titlul de doctor, susţinâd lucrarea de doctorat cu titlul Die Lucernariden der Bremer - Expedition nach Ost - Spitzbergen im Jahre 1889. Între anii 1888-1889 urmează studii aprofundate de oceanografie în Franţa, pe Riviera Franceză, la Villefranche-sur-Mer. În perioada următoare aprofundează acelaşi domeniu la Monaco (1890), Helgoland în Germania (1890) şi la Neapole în Italia.

Activitate ştiinţifică

Activitatea sa ştiinţifică principală a fost în domeniul biologiei. Ca zoolog a studiat morfologia meduzelor Lucernaride, prezentând în acest sens o nouă specie de Drymonema (1892) şi o Stauromeduză (1892), ambele făcând parte din fauna ihtiologică din România. A cercetat şi publicat lucrări despre peştii enedemici din bazinul pontic, ca de exemplu Clupeidele (1903-1905) şi Sturionii (1905, 1909).

În calitate de ecolog şi hidrobiolog a pus bazele şcolii de ecologie şi hidrologie din România. A cercetat în această direcţie diverse aspecte din viaţa din apele dulci şi marine, publicând o serie de lucrări în care şi-a expus rezultatele.

În cadrul studiilor de ecologie şi economie a analizat raportul dintre om şi natură, dar şi izomorfismul dintre preocesele economice şi ecologice. De reţinut este lucrarea publicată în anul 1935, L'organisation générale de la vie collective, des organismes et du mécanisme de la production dans la Biosphère. Prin această lucrare Antipa a pus bazele unei noi ştiinţe interdisciplinare, bioeconomia.

Lucrări

• Despre necesitatea intoducerii unei pisiculturi sistematice în apele României (1892)
• Studii asupra pescăriilor din România (1895)
• Proiect de lege a pescuitului (1896)
• Die Fischerei-Verlaltnisse Rumaniens (1899)
• Fauna ihtiologică a României (1909)
• Pescăriile şi regiunea inundabilă a Dunării în cadrul economiei naţionale şi mondiale (1932)
• Iconographie des Sturions et Clupeides de la Mer Noire (1934)
• Marea Neagră şi ihtiologia ei (1941)

Bibliografie

• Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982
• Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967