Hârlău

Oraşul Hârlău Judeţul Iaşi (IS)

Localităţi componente
Pârcovaci

Amplasarea localităţii în judeţul Iaşi
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1384
Suprafaţă	4.4 km²
Populaţie	11807 locuitori (2010)
Densitate	2683.41 loc./km²
Altitudine medie	180 metri n. m.
Primar	Constantin Cernescu (PSD)

Index oraşe în judeţul Iaşi
Hârlău Iaşi Paşcani Podu Iloaiei Târgu Frumos

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Hârlău este un oraş din judeţul Iaşi, situat în zona de contact a Câmpiei Jijiei Inferioare cu Dealu Mare, pe râul Bahlui, la 73 km nord-vest de Iaşi.

Istorie

Hârlăul este o localitate cu o vechime considerabilă şi este menţionat documentar pentru prima dată ca oraş-târg, în 1384. A fost un oraş important în cadrul Moldovei medievale, preferat de diferiţi domnitori care şi-au stabilit aici curtea, fie temporar, fie permanent. În 1392 este consemnat ca reşedinţă a lui Petru I, iar într-o perioadă a ajuns chiar reşedinţă domnească principală a lui Ştefăniţă (1517 - 1527) şi Ştefan Lăcustă (1535 - 1540). De asemenea, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş au avut la Hârlău reşedinţa lor de vară iar Radu Mihnea reşedinţă permanentă. De pe urma statutului său privilegiat s-au mai păstrat azi ruinele Curţii Domneşti, construite iniţial de Petru Muşat şi refăcute de Ştefan cel Mare, care a ridicat şi o biserică (1492). Petru Rareş a ctitorit biserica Sfântu Dumitru (1525).

La Hârlău a semnat Ştefan cel Mare a încheiat tratatul de pace cu polonii, la 12 iulie 1499. În 1560 a fost prădată şi incendiată de cazaci şi tătari şi din nou, în 1687 de tătari. A urmat o nouă distrugere în 1711. Aceste nenorociri au împiedicat dezvoltarea oraşului, care a fost eclipsat ca importanţă de alte aşezări moldovene. Şi-a păstrat o importanţă administrativă şi mai târziu: a fost reşedinţă de ţinut până în 1835 şi apoi reşedinţă de raion între 1950-1968. În 1968 a fost declarat oraş.

Obiective turistice

• Muzeul de istorie, arheologie și etnografie
• Casa memorială „Logofătul Tăutu” din secolul al XVII-lea
• Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, construită în perioada 30 mai-28 octombrie 1442 din porunca domnului Ștefan cel Mare
• Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, ctitorie din 1525 a domnului Petru Rareș
• Ansamblul Curții Domnești, cu ruinele palatului construit inițial de Petru I înainte de 1384
• Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”- Munteni (1848)
• Casa parohială a bisericii Sfântul Dumitru (secolul al XIX-lea)
• Clădirea primăriei de la începutul secolului al XIX-lea, inițial casa „Zoltman”

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0