Hunedoara
de la Enciclopedia României
Municipiul Hunedoara Judeţul Hunedoara (HD) |
|
Localităţi componente |
---|
Boş, Groş, Hăşdat, Peştişu Mare, Răcăştia |
Amplasarea localităţii în judeţul Hunedoara | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1265 |
Suprafaţă | 97 km² |
Populaţie | 69916 locuitori (2010) |
Densitate | 720.78 loc./km² |
Altitudine medie | 245 metri n. m. |
Primar | Ovidiu Marius Hada (PNL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei municipiului |
Index municipii în judeţul Hunedoara |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Hunedoara este un municipiu din judeţul Hunedoara, situat în compartimentul de vest nord-vest al depresiunii omonime, la poalele de est ale Munţilor Poiana Ruscăi, pe râul Cerna, la 18 km sud de municipiul Deva.
Istoric
Localitatea a fost menţionată documentar pentru prima dată în 30 august 1265, iar în 1276 a fost amintit din nou. Ca oraş, menţionarea documentară datează din 1415. Deşi este sediul al cetăţii princiare, localitatea nu se dezvoltă semnificativ în perioada medievală.
Între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea s-a dezvoltat intens ca centru siderurgic. În 1884 este pus în funcţiune primul furnal al „Uzinei de fier”. Dezvoltarea localităţii va fi strâns legată de evoluţia combinatului siderurgic.
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, având în subordine administrativă localităţile Boş, Groş, Hăşdat, Peştişu Mare şi Răcăştia.
Demografie
La recensământul din 2002, Hunedoara avea 71257 locuitori, iar la 1 ianuarie 2010 au fost înregistraţi 69.916 locuitori, în scădere cu 1,8%.
Obiective turistice
- Teatrul dramatic şi de estradă
- Muzeul de istorie din Castelul Huniazilor, inaugurat în 1956, cu colecţii de arheologie, un lapidariu medieval, piese etnografice care ilustrează viaţa locală
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1458)
- Biserica Mănăstirii Augustinilor din secolul al XV-lea
- Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfinţii Înpăraţi Constantin şi Elena” din secolul al XIX-lea
- Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă” din secolul al XVIII-lea
- Biserica reformată din secolul al XVII-lea
- Castelul Huniazilor sau Corvineştilor construit în secolul al XIV-lea
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Note