Ioan G. Bibicescu

Ioan G. Bibicescu
Născut		8 noiembrie 1849, Cerneţi, judeţul Mehedinţi
Decedat		2 mai 1924, Bucureşti
Ocupaţie		om politic, jurist
Guvernator al Băncii Naţionale a României
Mandat 11 decembrie 1916 - 31 decembrie 1921
Partide		Partidul Naţional Liberal (1877 - 1924)
Părinţi		Gheorghe Bibicu Ioana Mazilu

Ioan G. Bibicescu (n. 8 noiembrie 1849, Cerneţi, judeţul Mehedinţi - d. 2 mai 1924, Bucureşti), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naţionale a României (1916 - 1921).

Originea. Studiile

Ioan G. Bibicescu s-a născut la 8 noiembrie 1849 în comuna Cerneţi, judeţul Mehedinţi. Tatăl, Gheorghe Bibicu, era moşnean din comuna Colibaşi de Mehedinţi, iar mama, Ioana, era fiica lui Ionaşcu Mazilu din comuna Băltănele. Părinţii lui Bibicescu moşteniseră o mică proprietate în comuna Colibaşi, dar s-au stabilit la Cerneţi, la acea data capitala judeţului Mehedinţi, unde făceau comerţ cu produse manufacturiere şi de boiangerie.

Urmează şcoala primară în localitatea natală şi la Turnu-Severin, apoi studiază la Liceul „Carol I” din Craiova, unde este coleg cu Alexandru Macedonski. Din 1870, Bibicescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, studii pe care continuă la Paris.

Activitatea publicistică

Când revine în ţară se angajează pe un post de copist la primăria Capitalei, sub mandatul lui C. A. Rosetti. Acesta îl va angaja ulterior la redacţia ziarului „Românul”, oficiosul PNL. Timp de 12 ani a dobândit la „Românul” o bogată şi utilă experienţă în domeniul publicisticii. Continuă să publice în „Dorobanţul”, periodic pe care-l înfiinţează în timpul Războiului pentru Independenţă, şi la ziarul „Renaşterea”.

La 1 februarie 1887, Bibicescu fondează ziarul „Unirea”, care a avut o scurtă apariţie, apoi devine redactor la ziarul „Telegraful”, schimbându-i numele în „Telegraful român”, cu apariţie până în 1892. Ioan G. Bibicescu este preocupat, în acelaşi timp, de probleme economice şi sociale, dar şi culturale. O perioadă conduce Societatea pentru industria şi comerţul petrolului, dar face parte şi din Comitetul Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor.

Cariera politică. Guvernator al Băncii Naţionale

L-a urmat pe mentorul său, C. A. Rosetti, în Partidul Naţional Liberal (1877), îndeplinind mai multe funcţii publice, printre care şi deputat în Reprezentanţa Naţională în Colegiul III Turnu Severin IV (1883). Îşi începe activitatea la Banca Naţională la 16 noiembrie 1895, ca director al biletelor. În 21 februarie 1914 devine viceguvernator, iar din 11 decembrie 1916, guvernator. Conduce instituţia timp de 5 ani, într-una dintre cele mai dificile perioade. S-a împotrivit vehement strămutării Tezaurului României în Rusia. Se retrage în 1921 din postul de guvernator, cu titlu de „guvernator onorific”. S-a stins din viaţă la 2 mai 1924, în Bucureşti, având vârsta de 75 de ani.

Opere selective

• Mişcarea poporaţiunii în România de la 1870 până la 1878, 1880
• Embaticul şi răscumpărarea lui, 1881
• Raportul secţiunii comerciale, 1882
• Câteva cuvinte asupra convenţiunilor comerciale – partea I, 1884
• Cercetări asupra crizei şi cauzei ei, 1885
• 1848 în România, 1898
• Este în legile noastre vreo sancţiune contra aplicării art. 7 din Constituţie1908
• Rectificări şi constatări cu privire la Banca Naţională a României, 1914
• Opt ani în Banca Naţională a României, 1921

Legături externe

• Banca Naţională a României - Ioan G. Bibicescu. Viaţa şi opera în „Restitutio”, aprilie 2005.
• Guvernatori ai Băncii Naţionale. Ioan G. Bibicescu, de Cristian Păunescu

Bibliografie recomandată

• Roman, Ileana, I. G. Bibicescu sau viaţa ca operă, Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 1998 ISBN 973-98862-0-5