Lipova

Oraşul Lipova Judeţul Arad (AR)

Localităţi componente
Radna, Şoimoş

Amplasarea localităţii în judeţul Arad
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1245
Suprafaţă	134,6 km²
Populaţie	11.236 locuitori
Densitate	83,55 loc/km²
Altitudine medie	153 metri n. m.
Primar	Iosif Mircea Jichici (PSD)
Pagină web	http://primarialipova.ro/

Index oraşe în judeţul Arad
Chişineu-Criş Curtici Ineu Lipova Nădlac Pâncota Pecica Sântana Sebiş

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Lipova este un oraş în judeţul Arad, format prin reuniunea localităţilor Radna şi Şoimoş de pe malul drept al Mureşului, şi Lipova pe malul stâng al acestuia. Are o populaţie de 11.236 locuitori (2002).

Geografie

Lipova este aşezată la poalele munţilor Zarand, pe ambele maluri ale râului Mureş, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului. Distanţa pe şosea faţă de municipiul Arad este de 35 km.

Istorie

Pe teritoriul Lipovei s-au descoperit urme ale unor vechi aşezări neolitice, dacice şi romane, care dovedesc prezenţa unei aşezării timpurii. La fundaţia cetăţii Şoimoş s-au găsit urmele unei aşezări dacice fortificate, ceea ce atestă o locuire mult mai veche a teritoriului Lipovei. Într-un act papal din 1218, este menţionată existenţa aici a unui centru de comerţ cu sare, un obicei şi ocupaţie rămasă cel mai probabil din perioada romană. Era totodată şi un port la râul Mureş.

Lipova medievală

Cetatea Lipovei a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 - 1270). Prima menţiune documentară a Lipovei datează din 1245, prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătara din 1241. În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar la 1327, regina Elisabeta dispune clădirea unei bisericii şi a unui claustru franciscan, care se vor păstra până în secolul XV. În prima jumătate a secolului XIV, sub regele Carol Robert, a trecut printr-o perioadă de deosebită înflorire comercială şi economică. Devenise cel mai important centru economic şi comercial din Comitatul Arad, având o cameră regală, un depozit de sare, o şcoală monahală şi o monetărie proprie care bătea „marca de argint de Lipova”. Între 1325 - 1365 s-a construit sub Carol Robert o mănăstire catolică, cu scopul de a combate ortodoxismul de la Lipova. A urmat o perioadă de criză. La 1426, regele Sigismund dăruieşte Cetatea Lipovei fiului ţarului Bulgariei, Şişman. Atunci se clădeşte o mare biserică ortodoxă.

La 1440 Lipova era declarată oraş liber (Civitas Lipa). În 1446, Iancu de Hunedoara devine proprietar deplin al Lipovei şi a Cetăţii Şoimoş. Sfârşitul evului mediu vede Lipova trecând din proprietatea Huniazilor în cea a ducelui de Brandemburg, după căsătoria văduvei lui Ioan Corvin la 1516.

Lipova turcească

Amplasată pe râul Mureş, în extremitatea nordică a Banatului, Lipova a fost permanent disputată de habsbrugi şi de otomani. La 1550, turcii atacă decisiv Lipova. După lupte puternice otomanii o cuceresc şi o transformă în sângeac. Ea va fi stăpânită de turci între 1552 - 1595 şi 1613 - 1718, cu întreruperi precum scurta perioadă în care cetatea este cucerită de Mihai Viteazul.

În urma semnării Păcii de la Passarowitz în 1718, oraşul a revenit definitiv în mâna habsburglor. Totuşi Lipova este una dintre puţinele localităţi stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc (construit între 1637 - 1672) fiind reprezentativ în acest sens.

1718 - 1918

Muzeul orăşenesc (fosta casă a lui Sever Bocu)

Demografie

La recensământul din 2002, în oraşul Lipova, incluzând satele componente, au fost înregistraţi 11236 locuitori, din care 10.489 români, 421 maghiari, 187 germani, 93 ţigani şi alţii. De-a lungul timpului populaţia în Lipova a evoluat după cum urmeză:

<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=13000 colors=003153,F5B800,BFFF00,99BADD,DE3163 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,maghiari,germani,alţii

1880,10515,6122,1249,2735,409 1900,11494,6110,2468,2696,220 1910,12479,6560,3047,2625,247 1930,9877,5845,1489,2133,410 1941,10939,7058,1166,2244,471 1956,10064,7333,1192,1363,176 1966,11705,9202,1070,1304,129 1977,11863,9683,884,1042,254 1992,12059,10893,619,413,134 2002,11236,10489,421,187,139 </lines>

Stema oraşului

Stema oficială a oraşului Lipova a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 336/2012. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, partajat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o cetate de argint, crenelată, zidită negru, cu două turnuri, 3 ferestre negre şi o poartă, cu grilajul de argint semiridicat. Deasupra cetăţii se află o cruce treflată şi o cârjă episcopală, încrucişate, de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o fântână de apă minerală, de argint, cu două jeturi, care ţâşnesc în afară, despărţite de o coloană de bule de gaze, toate de argint. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o corabie neagră cu catarg, având în vârf un fanion albastru, plutind pe apa de culoare albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cetatea evocă cetatea medievală a Lipovei, iar crucea şi cârja reprezintă vechea reşedinţă episcopală. Fântâna semnifică izvoarele de ape minerale din zonă. Corabia aminteşte de transporturile pe râul Mureş în Evul Mediu şi de comerţul cu sare, Lipova fiind un important port şi o vamă pentru acest produs. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

• Bleahu, Victor, Monografia oraşului Lipova din judeţul Arad, Editura Marineasa, Timişoara, 2001 ISBN 973-8215-09-9
• Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]
• Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Cărţi dedicate Lipovei

• Olariu, Mircea, Ghid-album al Lipovei şi împrejurimilor, Editura Marineasa, Timişoara 2000 ISBN 973-8215-52-8
• Udrea, Ion S., Biserica gr. ort. română din Lipova. Monografie istorică şi artistică, Editura Ziarului "Vestul", Timişoara 1930