Piatra Neamţ
de la Enciclopedia României
Municipiul Piatra Neamţ Judeţul Neamţ (NT) |
|
Localităţi componente |
---|
Amplasarea localităţii în judeţul Neamţ | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1387- 1392 |
Suprafaţă | 77.4 km² |
Populaţie | 107214 locuitori (2010) |
Densitate | 1385.19 loc./km² |
Altitudine medie | 345 metri n. m. |
Primar | Gheorghe Ştefan (PDL) |
Pagină web | Siteul oficial al primăriei municipiului |
Index municipii în judeţul Neamţ |
---|
Piatra Neamţ |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Piatra Neamţ este un municipiu din judeţul Neamţ, situat în sud-estul României, în partea de nord-vest a Depresiunii Cracău-Bistriţa, pe terasele de pe stânga râurilor Bistriţa şi Cueja, la poalele culmilor Cozla la nord, Pietricica la est şi Cernegura la sud-vest. Piatra Neamţ este oraşul de resedinţă al județului Neamţ.
Demografie
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 104.914 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Piatra Neamţ avea o populaţie stabilă de 107.214 locuitori, în scădere cu 290 locuitori faţă de anul 2009.
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Piatra Neamţ" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1912,18965 1930,29827 1948,26303 1956,32648 1966,45852 1977,78100 1992,123360 2002,104914 2007,108085 2009,107504 2010,107214 </lines>
Obiective turistice
- Ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâtca Doamnei
- Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare (1491)
- Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, construită între 15 iulie 1497 şi 11 noiembrie 1498
- Turnul-clopotniţă sau Turnul lui Ştefan, situat alături de biserică a fost construit în 1499 din piatră brută
- Biserica cu hramul „Sfânta Parascheva” ce datează dinainte de 1618
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” (1740), refăcută în 1828, cu pridvor adăugat în 1915
- Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (secolul al XVIII-lea)
- Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (secolul al XVIII-lea)
- Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Donului” (secolul al XIX-lea)
- Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, sfinţită în 1832
- Biserica cu hramul „Trei Ierarhi” (1837-1847)
- Biserica cu hramul „Sfinţii Voevozi” (secolul al XIX-lea)
- Biserica cu hramul „Sfânta Parascheva” (1995-1996)
- Sinagoga din secolul al XVI-lea, reclădită în 1767
- Biserica din lemn cu hramul „Sfânta Troiţă” (1764-1769) a fostului schit Cozla-Draga
- Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1776), cu un pridvor adăugat în 1903 şi altul în 1930
- Biserica din lemn cu hramul „Buna Vestire” (1787)
- Casa Paharnicului (1835)
- Casa de lemn „Hausschild”
- Casa lui Calistrat Hogaş (1880)
- Clădirea Teatrului (1935)
- Statuia lui Ştefan cel Mare, dezvelită la 26 ianuarie 1974
- Statuia lui Mihail Kogălniceanu
- Bustul mareşalului Ion Antonescu, dezvelit la 12 noiembrie 1994
- Punctele fosilifere de pe culmile Pietricica şi Cernegura
- Rezervaţia geologică: căldările de pe Cozla numite şi Căldările Urieşilor
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Legături externe
Note