Spiridon Georgescu

Spiridon Georgescu
Naţionalitate		român
Născut		28 decembrie 1887, Bucureşti
Decedat		1974, Bucureşti
Ocupaţie		sculptor
Părinţi		Gheorghe Elena

Spiridon Georgescu (n. 28 decembrie 1887, Bucureşti - d. 1974, Bucureşti) sculptor. Cea ma cunoscută lucrare a sa este Statuia geniului Leul. Lucrările monumentale ale artistului, peste 40 la număr, expuse în diverse locuri din Bucureşti şi din ţară, fac din sculptorul Spiridon Georgescu una din principalele personalităţi ale artelor plastice din România.

Biografie

Fiul lui Gheorghe şi Elena, Spiridon Georgescu s-a născut la 28 decembrie 1887 în Bucureşti. Clasele primare le urmează la Şcoala Golescu din Bucureşti, iar apoi se înscrie la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii. Frecventează această şcoală timp de 6 ani, pe care o absolveşte în 1906,unde deprinde arta sculptării în lemn, fiind capabil să sculpteze motive geometrice, elemente din natură sau elemente abstracte. Printre profesorii pe care i-a avut aici se numără sculptorul Ştefan Ionescu-Valbudea şi Arcangelo Figini.

La recomandarea profesorilor săi, care îl considerau talentat, în vara anului 1907, pleacă în Italia pentru a-şi perfecţiona studiile. După doar 6 luni, din motive financiare, se întoarce în Bucureşti şi continuă să lucreze în lemn şi să modeleze în gips.

În anul 1911 se întoarce în Italia, la Carrara, unde se înscrie la Academia de Belle-Arte, în urma unui concurs de admitere. Urmează doar un an, între 1911-1912, la clasa sculptorului Augusto Polina, unde este iniţiat în tainele desenului ca punct de plecare pentru sculptură. Următorii doi ani îi urmează la Institutului Superior de Belle-Arte din Roma, aici studiază arta modelajului la clasa sculptorului Cesaro Aureli. În anul 1914, promovează toate examenele necesare pentru finalizarea studiilor şi se întoarce în ţară, cu gândul de a reveni în Italia. Izbucnirea primului război mondial îi zădărniceşte planurile de a se reîntoarce în peninsula italică.

Talentul în arta decorativă îi este recunoscut în vara anului 1915, când arhitectul Nicolae Nenciulescu îi încredinţează realizarea cariatidelor din dreapta şi din stânga scenei Teatrul de vară Alhambra (ulterior cinema Alhambra). Cariatidele au fost executate din gips, iar modul în care Spiridon Georgescu a dus la îndeplinire cerinţele a fost ireproşabil.

Între 1916-1918 este încorporat în armată şi participă la primul război mondial. Această perioadă îşi pune amprenta pe viitoarea creaţie artistică a sculptorului.

În 1 aprilie 1919, la Ateneul Român, are loc prima expoziţie a sculptorului, în care expune 25 de piese executate în gips patinat. Aproape toate exponatele reprezentau secvenţe din războiul la care a participat şi care l-a marcat. Dintre subiectele figurate în sculpturile expoziţiei au făcut parte următoarele: „Gornistul“, „În timpul armistiţiului“, „Lupta corp la corp“, „Capturarea unui tun inamic“, „Pe câmpul de luptă“.

În august 1919, în cadrul Expoziţiei Naţionale a Armatei, are loc a doua expoziţie a artistului. Aici expune „Avântul“ şi grupul statuar „Capturarea unui tun“. În 1921, cu ajutorul lui Carol Storck participă la expoziţia organizată de Societatea „Cercul Artistic“, unde expune „Parfumul“, „Internaţionala“ şi „În repaus“. La această manifestare participă şi Comandantul Regimentului 21 Infanterie Bucureşti, care a fost impresionat de lucrările sculptorului şi comandă o statuie care să comemoreze Regimentul aflat sub conducerea sa. Spiridon Georgescu acceptă să execute lucrarea, iar la 2 iulie 1922 macheta este realizată. Inaugurarea monumentului Eroilor Regimentului 21 Infanterie, care reprezintă un ostaş cu un steag într-o mână şi o baionetă în cealaltă, a avut loc în 9 ianuarie 1923.

„Asaltul“, o altă machetă a sculptorului, este transformată în monumentul infanteristului şi a fost amplasată în parcul de lângă Podul Cotroceni. Statuia a fost realizată în 1930 şi reprezintă un soldat aflat într-o poziţie de luptă, cu ambele mâini pe puşcă, pregătit să atace adversarul.

În perioada următoare, Spiridon Georgescu a executat mai multe lucrări pentru cinstirea eroilor din primul război mondial, pe care le-a expus în mai multe localităţi: Bucureşti, Dorohoi, Alexandria, Lugoj, Govora, Fundulea, Tămădau, Lehliu, Valea Voievozilor, Botoşani, Făgăraş, Găiceana etc.

O altă expoziţie la care a participat sculptorul a avut loc în iunie-iulie 1963, în Parcul Herăstrău. Aici, artistul a expus peste 100 de lucrări, care au fost deosebit de apreciate de colegii de breaslă, precum şi vizitatorii expoziţiei.

Spiridon Georgescu moare în 1974, în casa părintească din Bucureşti, din strada Acvilei nr. 15.

Lucrări

• Statuia geniului Leul, Bucureşti (1926)
• Statuia Generalului Ion Dragalina, Caransebeş (1927)
• Ostaşul român în atac, Dorohoi (1929)
• Monumentul Infanteristului, Bucureşti (1931)
• Doamnei Stanca, Făgăraş (1938)
• Monumentul eroilor din războiul pentru întregirea neamului, Alexandria (1934)
• Generalul medic N. Zorilescu, Băile Govora

Legături externe

• Leul de la Cotroceni, articol în ziarul Curentul, accesat în 30 mai 2009