Statuia lupoaicei din Târgu Mureş

Statuia actuală este reproducere după statuia originală din Turda

Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinităţii se află în centrul municipiului Târgu Mureş, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieţei Trandafirilor. La origini, statuia este un monument al latinităţii, amplasat în Roma (Italia). Pentru a omagia originea latină a poporului român, în 1921, statul italian a făcut cadou României, un set de 5 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma. Statuia aflată în Târgu Mureş este o copie după grupul statuar din Bucureşti, fiind dezvelită în anul 1924.

După actul memorabil de la 1 decembrie 1918, administraţia oraşului ajunge după o lungă perioadă de timp să fie sub conducerea unor primari români. După acest moment apar o serie de preocupări din partea edililor români de a reprezenta simbolurile, tradiţiile şi valorile româneşti şi în oraşul Târgu Mureş. Unul din cei care s-au ocupat în mod special de acest aspect a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale oraşului Târgu Mureş. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostaşului Român (1924), Monumentul Latinităţii (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu.

Inaugurarea statuii în 1924

Pentru realizarea Monumentului Latinităţii, edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ioan Schmidt Faur, autorul Monumentului Ostaşului Român şi al bustului lui Alexandru Papiu Ilarian, amplasat în faţa Colegiului Alexandru Papiu Ilarian. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinităţii de la Bucureşti, proiectând totodată şi un soclu somptuos pentru ca statuia să se integreze în arhitectura pieţei Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureş). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3,30 m, pe soclu fiind gravat următorul text: LATINITĂŢII - ORAŞUL TÎRGU-MUREŞ - 1924.

Dezvelirea monumentului a avut loc într-un cadru festiv, în data de 10/23 mai 1924. La ceremonie au luat parte mai multe oficialităţi locale, printre care şi primarul Emil Dandea, care a susţinut o alocuţiune. Fragment din această alocuţiune:

„[Monumnetul latinităţii] „simbolizează conştiinţa latinităţii noastre care a contribuit mult la conservarea, păstrarea conştiinţei naţionale a poporului român şi, prin urmare, la realizarea idealului nostru milenar... Dacă poporul român a avut până la Marea Unire conştiinţa latinităţii sale, cu atât mai mult ne însufleţeşte astăzi trecutul nostru... Şi cum în trecut simbolul lupoaicei alăptând pe Romulus şi Remus ne îmbărbăta în suferinţe, amintindu-ne dreptatea cauzei noastre şi originea noastră nobilă, - acum tot amintindu-ne această origine şi calităţile neamului - acest simbol de bronz al latinităţii noastre va fi în ochii fiecărui cetăţean şi simbolul puterii conştiente a neamului românesc, care a reintegrat Dacia, veche provincie a strămoşilor săi, o administrează cu generozitate, dreptate şi totodată cu demnitate.””

(Alocuţiunea a fost publicată în ziarul Oraşul din Târgu Mureş (1924))

Statuia a rămas în faţa primăriei din Târgu Mureş până în septembrie 1940, dată la care copia a fost mutată în oraşul Turda, pentru a supravieţui perioadei de ocupaţie ungureşti, unde se află şi în prezent.

Actualul Monument al Latinităţii din municipiul Târgu Mureş este o reproducere după statuia aflată la Turda şi a fost dezvelită în data de 30 noiembrie 1991.

Vezi şi

• Statuia lupoaicei din Bucureşti

Bibliografie

• Philobiblon mureşean. Dimitrie Poptămaş Editura Biblioteca Judeţean Mureş. Târgu Mureş 2003
• Monografia oraşului Târgu-Mureş. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureş 2005. (reeditarea ediţiei originale din 1932, Tipografia Corvin)