Târgu Frumos
de la Enciclopedia României
Oraşul Târgu Frumos Judeţul Iaşi (IS) |
|
Localităţi componente |
---|
Amplasarea localităţii în judeţul Iaşi | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 6 octombrie 1448 |
Suprafaţă | 3.87 km² |
Populaţie | 13418 locuitori (2010) |
Densitate | 3467.18 loc./km² |
Altitudine medie | 100 metri n. m. |
Primar | Mihai Viorel Mazilu (PNL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei |
Index oraşe în judeţul Iaşi |
---|
Hârlău |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Târgu Frumos este un oraş din judeţul Iaşi, situat în Câmpia Jijiei Inferioare, pe stânga râului Bahlueţ, la 45 km vest de municipiul Iaşi.
Istorie
Este un târg foarte vechi, aşezat pe şeaua Ruginoasa-Strunga, pe care trecea drumul comercial care unea valea Siretului cu valea Prutului. Este amintit documentar pentru prima dată la 6 octombrie 1448 (după alte surse la 1433-1444). Ştefan cel Mare a avut aici reşedinţa temporar. Apoi a fost reşedinţă a Ţinutului Cârligătura, până în 1834.
În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea, Târgu Frumos cunoaşte un regres şi o pierdere de populaţie. Din acest motiv, în 1763, Grigore Callimachi ia măsuri care duc la apariţia „Târgului Nou”, situat mai jos de vatra „Târgului Vechi”, pe valea Bahluieţului.
Între 1950 - 1968 a fost reşedinţă de raion.
Obiective turistice
- Muzeul etnografic şi de arheologie
- Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Domnească (1535-1541)
- Biserica cu hramul „Coborârea Sfântului Duh” (1593?)
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1801)
- Școala de fete (1842-1859)
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Note