Valea lui Mihai
de la Enciclopedia României
Oraşul Valea lui Mihai Judeţul Bihor (BH) |
|
Localităţi componente |
---|
oraşul nu are în componenţă nici o altă localitate. |
Amplasarea localităţii în judeţul Bihor | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 20 august 1270 |
Suprafaţă | 6.83 km² |
Populaţie | 10.324 locuitori |
Densitate | 1.564 loc/km² |
Primar | Zoltán Kovács (UDMR) |
Index oraşe în judeţul Bihor |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Oraşul Valea lui Mihai (în limba maghiară Érmihályfalva város), situat în judeţul Bihor, este amplasat în partea de sud-vest a Câmpiei Careiului, la zona de contact cu Câmpia Ierului, la 60 km nord de municipiul Oradea şi la 12 km est de frontiera cu Ungaria. Este un oraş majoritar maghiar.
Cuprins
Istoric
Cele mai vechi urme de locuire descoperite sunt datate ca fiind din Epoca bronzului, aparţinând culturii Otomani (secolele 19-13 î.Hr.). În localitate s-a mai descoperit un mormânt germanic din secolul V d. Hr., din perioada împăratului Teodosiu II (anii 408-450 d. Hr.).
Prima atestare documentară a localităţii datează din 20 august 1270 cu numele Praedium Mihal sau Michal. Localitatea apare în alte documente medievale cu diferite nume: Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly, Nogh Myhalfalva. Diferite evenimente consemnate în documente medievale arată continuitatea şi dezvoltarea sa în Evul Mediu, astfel: în anul 1312 primeşte de la regele Carol Robert drept de vamă, în anul 1459 apare în documente ca şi târg iar în 1587 turcii incendiază localitatea, iar populaţia se refugiază, părăsind localitatea până după trecerea invadatorilor, când se reîntoarce.
În funcţie de diferite evenimente istorice Valea lui Mihai este declarat oraş în repetate rânduri, în anii 1844, 1930 şi ultima oară în 18 aprilie 1989.
Demografie
Conform recensământului din 2002 în Valea lui Mihai locuiau 10.424 persoane, marea majoritate maghiari. Compoziţia populaţiei este următoarea: 8.757 maghiari (84%), 1.442 români (13,83%), 95 ţigani şi alte naţionalităţi. De-a lungul timpului populaţia a evoluat după cum urmează: <lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Valea lui Mihai" ymin=0 ymax=12000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,3896 1890,4856 1900,5575 1910,6255 1920,7175 1930,8085 1941,9136 1956,9480 1966,9814 1977,11099 1992,10505 2002,10324 </lines>
Economie
Valea lui Mihai a fost declarată oraş în 1989, atunci fiind printre cele mai mari aşezări rurale din ţară. Ca atare oraşul şi-a păstrat în bună măsură un caracter preponderent agricol. Primele plantaţii cu vie au loc începând cu 1880, inaugurând astfel o tradiţie de peste un secol în viticultură. Astăzi viticultura, alături de legumicultură şi pomicultură, precum şi industria de prelucrare a produselor agricole, formează cea mai importantă parte din economia oraşului.
Din punct de vedere al industriei, primele primele fabrici de oţel şi ateliere de confecţii apar după 1900. Astăzi există o serie de ateliere, fabrici de mici dimensiuni, întreprinderi prelucrătoare de lemn, etc.
Obiective turistice
- Festivalul „Zilele Salcâmului în Floare”, care are loc în al treilea week-end al lunii mai.
- Castelul Bujanovics, azi spital.
- Parcul dendrologic – cu suprafaţa de cca 3,5 ha.
Relaţii externe
Oraşul Valea lui Mihai este înfrăţit cu localitatea Hajdúnánás din Ungaria
Transport
Oraşul Valea lui Mihai se leagă prin D.N.19 de Oradea spre sud şi de Satu Mare spre nord. Pe calea ferată se leagă în aceleaşi direcţii ca şi pe şosea cu municipiile Oradea şi Satu Mare.
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Recensământ 2002