Peştera lui Micula
de la Enciclopedia României
| ||
---|---|---|
| ||
| ||
Poziţie | 20px Judeţul Bihor | |
Oraş apropiat | Vaşcău | |
Coordonate | 46° 32‘ 03“ N 22° 34‘ 26“ E | |
Suprafaţă | 0,10 ha | |
Înfiinţare | 1981, declarat în 2000 | |
Administrator | P. N. Apuseni | |
Vezi şi | Arii protejate în judeţul Bihor |
Peştera lui Micula este o arie protejată de interes naţional, situată în apropierea satului Giuleşti din judeţul Bihor. A fost descoperită relativ recent, în anul 1978, prin forţarea izbucului situat la baza versantului drept al Crăiesei. Are o lungime de 7316 m şi face parte din rândul peşterilor cu o desfăşurare largă. Cavitatea este o parte integrantă a sistemului carstic cantonat în versantul stâng al văii împreună cu Peştera Fagului.
Atributul principal al peşterii Micula este cavernamentul grandios al unor sectoare reprezentat prin săli de mari dimensiuni: Sala Morii, Sala Haosului, Abatorul. Speleoteme[1] numeroase şi variate sunt prezente pe planşeele galeriilor din nivele fosile. Tavanul şi pereţii sunt în mare parte acoperiţi cu scurgeri stalagmitice, stalactite, constituite din carbonat de calciu sau aragonit. În Galeria Abatorului îşi fac prezenţa uneori speleotemele excentrice sau anthoditele.
Peştera Micula se numără printre cavităţile frecventate şi locuite de ursul de peşteră. Au fost descoperite oseminte şi ale altor animale, fapt care dovedeşte existenţa unei comunicări cu exteriorul care probabil a fost blocată şi este încă nedescoperită.
Note
Bibliografie
- Cocean, Pompei (1995) Peşterile României, Editura Dacia, Cluj-Napoca, ISBN 973-35-0466-1
Bibliografie suplimentară
- Şerban, M., Viehmann, I., Coman, D. (1961), Peşteri din România, Editura Meridiane, Bucureşti