Comuna Giulvăz
de la Enciclopedia României
| Comuna Giulvăz Judeţul Timiş (TM) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Giulvăz, Crai Nou, Ivanda, Rudna |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 2983 locuitori (2010) |
| Primar | Ioan Gilinger (PNL) |
| Pagină web | Site-ul primăriei |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Giulvăz este situată în Câmpia Timişului, pe dreapta râului Timiş.
Cuprins
Administraţie
Comuna Giulvăz are în componenţă patru sate: Giulvăz, satul care este şi reşedinţa comunei, Crai Nou, Ivanda şi Rudna.
Demografie
<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Giulvăz" ymin=1000 ymax=5500 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,3759 1890,4245 1900,4568 1910,4672 1920,4345 1930,5048 1941,5128 1956,4264 1966,3962 1977,3667 1992,2813 2002,3022 2007,2887 2009,2953 2010,2983 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Giulvăz era de 3022 locuitori[1], dintre care 2396 erau etnici români, 72 etnici maghiari, 175 etnici romi, 10 etnici ucraineni, 38 etnici germani, 327 etnici sârbi, 2 etnici bulgari, un etnic italian şi un etnic de altă etnie.
Obiective turistice
- Conacul din secolul al XIX-lea din satul Rudna
- Biserica ortodoxă din 1851 din satul Ivanda
Stema comunei
Stema oficială a comunei Giulvăz a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 58/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În interiorul scutului, pe câmp roşu, se află o pasăre cu zbor deschis (purtând în ciocul întors spre dreapta o ramură cu 3 frunze) ieşind din acoperişul unei clădiri cu uşă şi 3 geamuri flancate de câte un cat mai mic, cu două geamuri şi uşă - toate din aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Elementele stemei sunt preluate din vechile peceţi utilizate încă din anul 1838. Acestea conţin elementele figurate în stema actuală. Păunul, cu ţinuta lui falnică, simbolizează orgoliul binecunoscut şi asumat al bănăţenilor. Ramura din ciocul păunului evocă existenţa pământului fertil, dar şi dorinţa de a face cuib, de a te aşeza definitiv într-un loc bun. Clădirea din mijloc reprezintă primăria comunei, alături de care se dezvoltă armonios şi localităţile aparţinătoare. Culoarea roşie simbolizează înnobilarea primilor proprietari ai locului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]