Murani
de la Enciclopedia României
| Satul Murani |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1318 |
| Populaţie | 582 locuitori (2002) |
| Cod poştal | 307328 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Murani este un sat în judeţul Timiş, comuna Pişchia. Are 581 de locuitori (2002).
Localizare
Se situează în zona de nord a judeţului Timiş, la circa 25 km nord de municipiul Timişoara. La Murani se ajunge de pe drumul judeţean DJ691 Timişoara - Lipova, prin Pişchia. Localitatea se învecinează cu Seceani la nord, Pişchia la est, Giarmata la sud, Corneşti la vest şi Orţişoara la nord-vest. Hotarul de vest al satului este traversat de autostrada A1 Timişoara - Arad, faţă de care cel mai apropiat acces se găseşte la Giarmata.
Istorie
Conform istoricului Nicolae Ilieşiu, prima atestare a Muraniului datează din anul 1318 şi anume dintr-o diplomă de proprietate unde apare cu numele Murun. În Evul Mediu aşezarea poartă numele Muron, Murony şi supravieţuieşte perioadei stăpânirii turceşti, pentru ca la 1717, când austriecii au cucerit Banatul şi au făcut primul recensământ, să fie menţionat cu 20 de case.
Până în anul 1781 localitatea a aparţinut fiscului austriac, de la care a fost cumpărată de Iosif Kulterer, care în 1799 a primit titlul de nobil (baron) şi a luat numele „de Murany”. Cel mai probabil el este cel care a ridicat castelul situat în centrul satului. Mai târziu, moşia Muraniului s-a împărţit în două: una a fost dată lui Ignatie Muranyi, iar a doua Tereziei Radanyi, născută Muranyi. Partea acesteia este cumpărată în 1848 de contele Samuel Gyulay, care repară şi măreşte castelul. Prima parte rămâne la Ignatie Muranyi, cel care la 1867 ajunge primul prefect constituţional al judeţului Timiş-Torontal. Partea lui a lăsat-o la 1869 soţiei lui Iuliu Manassy, născută Elisabeta Muranyi.
Lângă Murani se găseşte o zonă care se numeşte „Aciad” şi unde a existat satul Acsad, menţionat la 1318, şi zona „Dârjeli” unde a existat satul Derase, menţionat la 1421, ambele dispărute.
Muraniul a avut o biserică din lemn foarte veche, despre care tradiţia locală spune că se afla pe locul „Aciad” şi că a ars la un moment dat. Biserica nouă, din cărămidă, a fost construită la 1840.
În perioada interbelică a făcut parte din plasa Vinga, judeţul Timiş-Torontal. Până în anul 1950 a fost centru de comună, după care a fost arondat comunei Pişchia.
Populaţia
La recensământul din 2002 au rezultat 582 locuitori (din care 563 români) în uşoară creştere faţă de recensământul din 1992, dar cu mult mai puţini faţă de populaţia istorică a satului. Un maxim istoric s-a înregistrat la 1910, când Muraniul trecuse de 1.600 de locuitori. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1700 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,1368 1890,1551 1900,1537 1910,1626 1920,1427 1930,1266 1941,1201 1956,976 1966,893 1977,803 1992,523 2002,582 </lines>
Personalităţi locale
- Marius Munteanu (1920 - 2005), poet în grai bănăţean.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Ianoşev, Vasile-Livius, Pişchia. Sat şi comună bănăţeană de pe malul Beregsăului, Editura Mirton, Timişoara 2007 ISBN 978-973-52-0122-7
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara ISBN 973-592-074-3
- Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992, [1]