Sportul în România

Stadionul Naţional Lia Manoliu

Primele asociaţii sportive din România a fost înfiinţate la mijlocul secolului al XIX-lea. Una din primele s-a numit „Societatea de dare la semn” (înfiinţată în timpul domniei lui Al. I. Cuza) . În primii ani ai secolului al XX-lea s-au extins sporturi precum boxul, ciclismul şi mai târziu jocurile de echipă. Primul meci de fotbal s-a jucat la Timişoara în 1902, iar în 1910 a fost înfiinţat primul club de rugby în Bucureşti. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată în capitală Federaţia Societăţilor Sportive din România, fiind urmată de înfiinţarea Comitetului Olimpic Român în 1914 . Prima instituţie de învăţământ superior în acest domeniu, Institutul Naţional de Educaţie Fizică, şi-a deschis porţile în 1923. Ministerul Tineretului şi Sportului este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează şi asigură aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile tineretului şi sportului .

Oină

Oina - sau hoina cum i se mai spunea - este socotită un joc sportiv naţional pentru români, având, pe pământul românesc, o vechime de cel puţin 6 secole, aşa cum menţionează cronici şi hrisoave care îi subliniază popularitatea de care se bucura printre copii şi tineri, printre oşteni şi voievozi. Aşa, de pildă, aflăm că pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică prin anul 1364, oina se juca pe plaiurile Ţării Româneşti, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viaţa oamenilor . Jocul de oină aminteşte de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la şesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanţă .

Primul campionat naţional de oină a avut loc în urmă cu 115 ani, la Bucureşti . Mai târziu, oina pătrunde şi în şcoli, în cadrul educaţiei fizice, iar în anul 1899 ministrul învăţământului, Spiru Haret, decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină. În perioada de după cel de-al doilea război mondial, la noi în ţară, punându-se accent pe dezvoltarea sportului de masă, oina îşi capătă locul printre celelalte sporturi, consolidându-se organizatoric prin secţii, asociaţii şi competiţii . În 1932 a fost înfiintaţă Federaţia Română de Oină.

Fotbal

Gheorghe Hagi

Fotbalul este considerat unul dintre cele mai populare sporturi din lume. Este un sport de echipă ce se dispută între două formaţii alcătuite din câte 11 jucatori fiecare, scopul acestuia fiind de a înscrie goluri introducând mingea în poarta adversarului. La 26 octombrie 1863 ia fiinţă, în Anglia, prima asociaţie de fotbal şi primul regulament de joc. Peste nişte zeci de ani, în 1904, a fost creată Federaţia Internaţională de Fotbal - FIFA .

În octombrie 1909, se înfiinţează ASAR (Asociaţiunea Societăţilor Atletice din România), iar câteva luni mai târziu va avea loc prima competiţie fotbalistică internă, Cupa ASAR, asimilată primului campionat naţional. Echipa naţională de fotbal a României îşi începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiindu-ne favorabil cu 2-1. La 20 mai 1923 Comisia de Fotbal a FSSR (Federaţia Societăţilor Sportive din România) este admisă la Congresul de la Zürich ca membră a FIFA. În această calitate de membră a FIFA, România participă la Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfăşurate la Paris. Federaţia Română de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954. Din august 1990, FRF a devenit organ independent de conducere al mişcării fotbalistice din România, primul preşedinte ales fiind Mircea Sandu .

La nivel internaţional, selecţionata de fotbal a României a participat până acum la 7 Campionate Mondiale de Fotbal, fiind prezentă inclusiv la primul Campionat Mondial de Fotbal din Uruguay ce a avut loc în 1930. Între anii 1950 şi 1986, România s-a calificat la numai un turneu final, cel din Mexic din 1970. Cele mai mari succese le-a înregistrat pe parcursul anilor '90, când reprezentativa ţării noastre a participat la trei turnee finale consecutive. În 1994, la Campionatul Mondial din Statele Unite, echipa României a reuşit să ajungă până în sferturi, clasându-se atunci pe poziţia 6 în clasamentul FIFA. Liderul generaţiei de aur a fotbalului românesc este Gheorghe Hagi . În prezent, dintre fotbaliştii români consacraţi pot fi amintiţi Adrian Mutu şi Cristian Chivu.

Cel mai cunoscut club de fotbal din România este Steaua Bucureşti care în 1986 a fost prima echipă din estul Europei şi singura din România ce a câştigat Cupa Campionilor Europeni . De asemenea, în 1989 a mai jucat o finală a Cupei Campionilor Europeni . O altă echipă de succes din fotbalul românesc este Dinamo Bucureşti care a jucat o semifinală a Cupei Campionilor Europeni în 1984, iar în 1990 semifinala Cupei Cupelor UEFA . Alte cluburi importante de fotbale sunt Rapid Bucureşti, CFR 1907 Cluj-Napoca şi FC Universitatea Craiova.

Jocurile Olimpice şi alte sporturi

Nadia Comăneci

Prima participare a României al Jocurile Olimpice a fost în 1900 când a participat doar cu un singur sportiv. Mai apoi, delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepţie făcând două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948 şi una de iarnă, cea din 1960. România are un palmares de 292 de medalii (din care 86 de aur, 89 de argint şi 117 de bronz) câştigate de sportivi la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediţie, Paris, 1924 până la ediţia Beijing 2008 . Prima medalie olimpică, una de bronz, a fost câştigată la Paris în 1924 de către echipa de rugby. Ea a fost urmată de una de argint la cursele de cai la Olimpiada din Berlin din 1936 . Primele titluri de campion mondial au fost câştigate în 1934 şi 1936 la sanie, în timp ce boxul românesc obţinea primul titlu european în 1930 prin Lucian Popescu. În anii '50 s-au înregistrat succese notabile la tenis de masă feminin, tir, box, lupte şi haltere . Dintre sportivii din această perioadă pot fi amintiţi Iosif Sîrbu şi Iolanda Balaş. La caiac-canoe România s-a remarcat prin Ivan Patzaichin , iar la canotaj prin Elisabeta Lipă .

Gimnastica românească a avut un număr semnificativ de succese fapt pentru care România a devenit cunoscută în întreaga lume. Nadia Comaneci, prin performanţele sale răsunătoare consemnate de istoria sportului ca expresie a perfecţiunii este recunoscută peste ani de mişcarea olimpică ca sportiva secolului al XX-lea .

La 2 mai 1910 se înfiinţează grupare polisportiva „Tenis Club Roman” (TCR). Aceasta reunea mai multe discipline: sporturi atletice, canotaj, footbal-rugby (denumirea englezească a rugby-ului), fotbal, înot, patinaj, sporturi de iarnă, scrimă, tenis şi tir. Culorile noului club erau alb si verde, iar numarul membrilor se apropia de 350. Jocul de rugby avea să apară în cadrul acestui club peste doi-trei ani, printre promotorii acestei discipline numărându-se Grigore Caracostea şi Mircea Iconomu . La fel cum s-a întâmplat şi cu jocul de fotbal, primele noţiuni legate de rugby, precum şi cele dintâi baloane de joc, au fost aduse la Bucureşti de către tineri români care studiaseră la Paris. Acest proces s-a petrecut pe la începutul secolului al XX-lea .

Jocul de baschet se răspândeşte în Europa la începutul secolului al XX-lea, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. În 1932 se constituie Federaţia Internaţională de Baschet Amator (F.I.B.A.). România s-a aflat printre cele 8 ţări membre fondatoare ale forului mondial alături de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia şi Portugalia. Din 1935 se dispută campionatele europene (la care a participat şi ţara noastră). La noi în ţară, primele demonstraţii de baschet au fost efectuate în 1920. Până în 1923, baschetul se practica în special în liceele din capitală, organizându-se sporadic competiţii interşcolare. Federaţia Română de Baschet şi Volei ia fiinţă în 1931. Dintre performanţele României pe plan internaţional menţionăm clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) şi de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967). În 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a României s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculină a ocupat locul IV . Echipa masculină de handbal a câştigat 4 titluri mondiale .

Naţionala de Rugby a României

Tenisul de câmp a început să fie practicat în România la scurt timp după inventarea acestui sport de către Major Walter Clapton Winkfield. Primele cluburi de tenis au fost înfiinţate la Bucureşti (1864, Bukarest Turnverein) şi Galaţi (1898, Galatz Tennis-Club). În 1912 se constituie Federaţia Română de Tenis în cadrul Federaţiei Române de Societăţi Sportive, şi se afiliază în acelasi an la Federaţia Internaţională de Tenis de Câmp . Cu Ion Ţiriac şi Ilie Năstase (ultimul fiind câştigătorul marelui premiu FILT în 1972 şi 1973) România a fost de trei ori finalistă în Cupa Davis, fără însă a o câştiga vreodată . Echipa masculină de handbal a câştigat 4 titluri mondiale .

În România, scrima este rezultatul împletirii mânuirii armelor şi activităţilor militare organizate cu influenţa străină pătrunsă prin intermediul războaielor şi schimburilor economice şi culturale, fiecare epoca aducându-şi contribuţia la scrima sportivă de astăzi. În perimetrul ţării această activitate s-a aflat printre primele discipline sportive. Prima participare românească la un concurs internaţional de scrimă are loc în 1910, în Franţa, Mihai Savu ocupând locul I. În 1911, la Paris, românul Dinu Cesianu cucereşte primul loc la un concurs internaţional de spadă. În 1932, forul sportiv U.F.S.R. recunoaşte oficial Federaţia Română de Scrimă .

Atletismul apare în România la sfârşitul secolului al XIX-lea, la iniţiativa studenţilor care studiau în ţările occidentale. În timpul vacanţelor, aceştia promovau atletismul organizând competiţii de alergări, sărituri şi aruncări. Primele Campionate Naţionale ale României sunt organizate în 1914, la 16 probe, şi se adresează doar bărbaţilor. Un an mai târziu, în 1915, se inaugurează la Bucureşti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Primul concurs organizat de atletism are loc în 1882 la Bucureşti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava şi Matei Basarab . La atletism, Gabriela Szabó a fost, de asemenea, de trei ori campioană mondială .

Legături

• Ministerul Tineretului şi Sportului
• Comitetul Olimpic Român
• Federaţia Română de Fotbal
• Federaţia Română de Atletism
• Federaţia Română de Box
• Federaţia Română de Rugby