Tezaurariat

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Tezaurariatul (regius thesaurariatus) era instituţia care administra veniturile statului în Transilvania. Asemănătoare cu vistieria din Moldova şi Ţara Românească, avea în fruntea ei un tezaurar (echivalentul vistierului, asistat de mai mulţi consilieri), care făcea aparte din consiliul ţării.

În secolul XVIII, Tezaurariatul s-a organizat în două secţii:

  • thesaurariatus in camerabilus - se ocupa de venitul din exploatarea sării, de vămi, de domeniile fiscale şi de dijme.
  • thesaurariatus in monetaris et montanisticis - se îngrijea de mine, de baterea monedelor şi de chestiunile silvice.

Tezaurariatul avea sediul la Sibiu şi era direct subordonat Cancelariei aulice transilvane din Viena. Stările aveau dau dreptul formal de a-şi spune cuvântul cu privire la ocuparea funcţiilor din Tezaurariat. Astfel funcţionarii erau numiţi de Viena, fiind loiali acesteia. Din acest motiv Tezaurariatul scăpa controlului Guvernului şi intra deseori în conflict cu acesta.

Bibliografie

  • Sachelarie, Ovid; Stoicescu, Nicolae (coord.), Instituţii feudale din ţările române. Dicţionar, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988
  • Schaser, Angelika, Reformele iosefine în Transilvania şi urmările lor în viaţa socială, Editura Hora, Sibiu 2000 ISBN 973-99187-6-X p.32