Ungro-Vlahia

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Ungro-Vlahia (Ungrovlahia) este numele dat de greci Ţării Româneşti. Apare pentru prima dată la 1359 şi avea probabil înţelesul că pe atunci Ţara Românească depindea de Ungaria sau pentru că mitropolitul român se intitula „exarh a toată Ungaria”. Mitropolia Ungrovalahiei s-a întemeiat sub Alexandru Vodă la 1359, având sediul probabil la Curtea de Argeş.

În hrisoavele domneşti ale lui Mircea cel Bătrân şi a mai multor domnitori care i-au urmat, domnitorii apar cu titulatura oficială „domn a toată ţara Ungro-Valahiei”. Semnificaţia pentru domnitorii români consta în faptul că mulţi dintre ei aveau posesiuni în Transilvania, aflată atunci în sfera de influenţă a Ungariei medievale şi considerată deci parte ungurească (ungro).[1]

Bibliografie

  • Enciclopedia Minerva, Cluj, 1929
  • Popescu, Petru Demetru, Radu de la Afumaţi. Domn al Ţării Româneşti, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1969

Note

  1. Popescu, pp.30-31