Academia Mihăileană
de la Enciclopedia României
„Studiaţi pentru a nu rămâne mai prejos de rostul vieţii ca oameni, studiaţi pentru că patria cere de la voi fii luminaţi, magistraţi chibzuiţi, apărători pricepuţi. Studiaţi pentru că, în calitate de membri ai marii familii europene, nu puteţi rămâne zăbavnici în mersul cel răpede al civilizaţiei.” |
L. Repley, profesor de literatură franceză |
Academia Mihăileană a fost prima instituţie de învăţământ superior din Moldova. A fost înfiinţată la Iaşi de domnitorul Mihail Sturdza, cu ajutorul lui Gheorghe Asachi şi a mai multor oameni de cultură ai vremii. Inaugurarea sa a avut loc la 16 iunie 1835.
La început cursurile erau de 4 clase (2 inferioare şi 2 superioare), dar cu timpul au ajuns la 7 clase. În cursul superior se predau la început filosofia şi dreptul, iar mai apoi s-au înfiinţat catedre pentru toate ramurile ştiinţifice (chimie, matematică, arhitectură, etc.). Printre profesorii care au predat aici s-au aflat personalităţi de prim-rang ale culturii româneşti: Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Eftimie Murgu, Damaschin Bojinca, Cristian Flechtenmacher, etc.
În 1847, Mihail Kogălniceanu deschidea cursul său de istorie naţională şi, cu toate că făcea multe menajamente ruşilor, datorită abordării sale naţionaliste, a fost oprit să mai continue. Protectoratul rusesc încerca să oprească dezvoltarea conştiinţei naţionale româneşti prin intermediul unui institut superior de învăţământ, de aceea Academia a fost transformată într-o şcoală inferioară de limba franceză. Cu toate acestea, din Academia Mihăileană s-a dezvoltat mai târziu, cu mari greutăţi, viitoarea Universitate din Iaşi.
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962
- Academia Română, Istoria românilor. vol. VII. Tom I. Constituirea României moderne (1821-1878) , 2003 ISBN 973-45-0429-0
- Enciclopedia Minerva, Editura Comitetului de redacţie al Enciclopediei Române Minerva, Cluj 1929