Aspru

Un aspru (de la termenul neo-grec aspron, „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulaţie în Ţara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, şi valora o treime de para. În Ţara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerţul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată şi aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat aspri genovezi, tătăreşti dar şi un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.

Valoarea asprului era destul de scăzută şi s-a devalorizat cu timpul. Astfel, la începutul secolului XVI, un taler german valora 36 de aspri, iar în timpul lui Dimitrie Cantemir, 100 de aspri. Spre sfârşitul secolului XVII, turcii au bătut piastrul, având ca subunitate asprul. 1 piastru valora 120 aspri. În acelaşi timp, un leu valora tot 120 de bani, motiv pentru care în practică banul şi piastrul se confundau.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
• Sachelarie, Ovid; Stoicescu, Nicolae (coord.), Instituţii feudale din ţările române. Dicţionar, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988