Aura Urziceanu
de la Enciclopedia României
| Aura Urziceanu | ||
 | ||
| Născută | 14 decembrie 1946, Bucureşti | |
| Ocupaţie | cântăreaţă de jazz | |
Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946, Bucureşti), cântăreaţă de jazz.
Biografie
Fiica unui muzician (solist al Orchestrei Radio şi profesor la o şcoală de muzică), a început studierea viorii cu tatăl ei de la vârsta de cinci ani. La 16 ani i-au fost descoperite calităţile vocale şi a început pregătirea cu profesoara Florica Oraşcu. În 1969, după câştigarea locului II la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, a părăsit ţara mergând în Canada, unde a fost promovată de Duke Ellington. A cântat alături de Ella Fitzgerald, Quincy Jones, Thad Jones, Mel Lewis şi Sarah Vaughn.
S-a reîntors în ţară în 1971 pentru a reprezenta România la Festivalul Internaţional de la Knokke din Belgia. Aici a câştigat „Cupa europeană” şi „Premiul presei”, primind din partea juriului numai note de 10, performanţă nemaiîntâlnită timp de 13 ani, după cum afirma într-un interviu: „Am luat 10 pe linie. În cele treisprezece ediţii de până atunci nu mai fusese nimeni premiat cu 10 pe linie, doar cândva Engelbert Humperdink primise un singur 10 de la acel juriu”. La acelaşi festival obţine şi „Cupa mondială” împreună cu echipa naţională (din care făceau parte Aurelian Andreescu şi Mihaela Mihai) şi echipele din Marea Britanie, Franţa, Spania şi Olanda. În anul următor cântă la „Newport Jazz Festival” de la New York, împreună cu Duke Ellington, prezenţa ei fiind salutată călduros de critica de specialitate şi presă, apoi la festivalurile „Village Vanguard” sau „Carnegie Hall”.
În 2005 înregistrează un album cu 14 melodii, The best of Aura, interpretat în şapte limbi: română, engleză, franceză, italiană, spaniolă, portugheză şi ebraică, şi susţine un concert extraordinar aniversar (45 de ani de carieră), cu participare internaţională: soţul ei, Ron Rully (Canada), Elia & Band (Anglia), fratele, George Urziceanu (Germania), Falvius & Eurosound (Germania). Fundaţia care îi poartă numele are drept scop „promovarea culturii româneşti în lume”.
Bibliografie
- George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.